România se pregătește pentru „Pachetul 3” de măsuri fiscale. După două runde de măsuri care nu au reușit să reducă semnificativ deficitul, Guvernul pregătește un nou val de ajustări fiscale, denumit informal „pachetul 3”.
Printre propunerile aflate în discuție se numără comasarea unor instituții publice, reducerea personalului bugetar, limitarea pensionărilor anticipate, scurtarea perioadei de șomaj și interzicerea cumulului pensiei cu salariul.
Totodată, autoritățile locale ar putea primi dreptul de a autoriza și taxa activitățile din domeniul jocurilor de noroc. Social-democrații au anunțat că vor sprijini noul set de măsuri doar dacă acesta va include și politici clare de stimulare a economiei reale.
Domeniile vizate în „Pachetul 3” de măsuri fiscale?
Premierul Ilie Bolojan a sugerat că planul pentru administrația publică ar putea fi completat „cu multe altele”, subliniind că Executivul intenționează să își asume din nou răspunderea în Parlament pentru implementarea acestor schimbări. Guvernul vrea, de asemenea, să sprijine proiectele de dezvoltare energetică și să simplifice procedurile de autorizare a hidrocentralelor, cu scopul de a crește producția și capacitatea de stocare a energiei.
Măsuri amânate și proiecte blocate din pachetul anterior
O parte dintre măsurile discutate acum ar fi trebuit implementate deja prin „pachetul 2”, însă aplicarea lor a fost întârziată. În prezent, patru proiecte legislative din acel set se află la Curtea Constituțională – trei fiind contestate de opoziție, iar unul de Înalta Curte de Casație și Justiție. În tot acest timp, deficitul bugetar rămâne ridicat, iar obiectivul de 8,4% stabilit de Bruxelles este pus în pericol, întrucât impactul reformelor anterioare s-a dovedit insuficient.
„Nu există nicio reformă reală” – avertismentul economiștilor
Specialiștii din domeniul economic critică lipsa unor transformări profunde, avertizând că România are nevoie de reforme structurale autentice pentru a economisi miliarde de lei. Reforma companiilor de stat, considerată esențială, a fost abandonată după plecarea lui Dragoș Anastasiu, deși premierul promisese continuarea ei.
Economiștii indică trei domenii cheie unde schimbările sunt urgente:
-
-
Companiile de stat, care necesită privatizare și restructurare rapidă;
-
-
-
Administrația publică, unde este nevoie de reducerea personalului, în paralel cu digitalizarea serviciilor pentru cetățeni;
-
-
-
Lucrările publice, un sector în care guvernul a supracontractat peste posibilitățile bugetare, generând presiune suplimentară asupra finanțelor.
-
Aceștia subliniază că birocrația excesivă alimentează propriul aparat, creând posturi și proceduri inutile care cresc cheltuielile fără a aduce beneficii reale.
Deficitul bugetar, o problemă recurentă
Analiștii estimează că noile creșteri de taxe ar putea aduce o scădere temporară a deficitului, însă avertizează că, în lipsa reformelor structurale, tendința de creștere va reveni. Fără o strategie coerentă de restructurare și eficientizare, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al improvizațiilor fiscale.
Aşadar, „Pachetul 3” urmează să fie adoptat tot prin angajarea răspunderii Guvernului, iar coaliția de guvernare va primi săptămâna viitoare primele analize privind economiile bugetare estimate în urma aplicării noilor măsuri.
