Câte ore de lumină va avea cea mai lungă zi din an a solstiţiului de vară

266

În România, solstițiul de vară se produce în data de 21 iunie 2021, la ora 06:32. Este momentul în care începe vara astronomică și se consideră că 21 iunie este cea mai lungă zi din an.

Ca de fiecare dată, Google marchează momentul printr-un” doodle interactiv dedicat acestei zile speciale ce marchează vara anului 2021.

Ştiinţific, solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului, când Soarele se află la cea mai mică, respectiv la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, când este momentul  solstiţiului de iarnă.

însă, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Solstițiul de vară (respectiv de iarnă) nu se produce în fiecare an la aceeași dată și la aceeași oră. În anii bisecți solstițiul de vară se poate întâmpla să se producă la 20 iunie.

Anul acesta, solstițiul de vară coincide cu a doua zi de  Rusalii.

Ce se întâmplă la solstițiu?

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanță unghiulară nord față de Ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu Ecuatorul, numit Tropicul racului. La solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Câte ore va fi lumină afară?

Astfel, soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minutedurata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute.

Însă, din acelasi motiv, și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate (țările nordice), crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.

În ţara noastră, cu toate acestea, fenomenul nu va dura doar o zi, respectiv o noapte. Cel mai târziu apus de Soare se va produce în perioada 24 iunie – 01 iulie, când acesta va apune la ora 21:04, pentru București. Zilele în care se produce cel mai târziu apus sunt aceleași și pentru alte regiuni ale țării, cu toate că diferă orele de apus/răsărit.

La București, cele mai scurte nopți vor fi între 19 și 24 iunie și vor avea o durată de 8 ore și 28 de minute.

În plus, pe 25 iunie se produce faza de Lună Plină, la ora 05:42. În nopțile de 24 și 26 iunie Luna va părea plină pentru cei care o văd cu ochiul liber.

În contextul religios, Sânzienele, sărbătoarea asociată cu solstițiul de vară

În această perioadă va avea loc și sărbătoarea Sânzienelor, asociată cumva, în tradiția populară românească, solstițiului de vară. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Tot pe 24 iunie, credincioșii creștin ortodocși sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi „Cap de vară „. În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând. Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele „dau îndărăt”, adică nu mai cresc deloc.

În noaptea de 23 iunie, fetele obișnuiesc să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite îşi înfăşurau mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

Sursa: Digi24.ro
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata