Cazurile de rujeolă în România depășesc restul Europei la o diferență drastică
Bilanț alarmant: România a înregistrat 85% din totalul cazurilor de rujeolă din Europa
Opt din zece europeni care s-au îmbolnăvit de rujeolă în ultimul an sunt români. O statistică seacă, dar care ascunde o realitate dramatică: zeci de decese, majoritatea la copii, și o țară întreagă vulnerabilă în fața unui virus care ar fi trebuit eradicat. Cifrele oficiale pentru 2024 și 2025, agregate de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății, plasează România în epicentrul unei crize sanitare fără precedent pe continent. Acest bilanț nu este o surpriză, ci punctul culminant al anilor de acoperire vaccinală sub nivelul critic. Analizăm cifrele, cauzele eșecului și ce măsuri se impun pentru a opri epidemia.
O catastrofă în cifre
Anul 2024 a fost un dezastru sanitar. România a raportat peste 30.000 de cazuri de rujeolă, reprezentând 87% din totalul înregistrat în regiunea europeană. Mai grav, din cele 23 de decese asociate rujeolei la nivel european, 22 au fost în România. Paisprezece dintre victime au fost copii cu vârsta sub cinci ani. Situația s-a mai temperat în 2025, când numărul cazurilor a scăzut la 4.198, iar cel al deceselor la trei. Scăderea este însă înșelătoare. Chiar și cu această reducere, România a continuat să domine statisticile negre, cu 55,5% din totalul cazurilor din Uniunea Europeană, conform datelor preliminare publicate de UNICEF în februarie 2026.
Scăderea numărului de cazuri de la un an la altul nu reflectă un succes al autorităților, ci mai degrabă o epuizare treptată a persoanelor susceptibile, pe măsură ce virusul a măturat comunitățile nevaccinate. Experții avertizează că progresele sunt fragile. „Deși numărul cazurilor a scăzut, condițiile care au dus la reapariția acestei boli mortale în ultimii ani rămân și trebuie adresate”, a declarat Regina De Dominicis, directoarea regională a UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.
De ce noi? Profilul pacientului nevaccinat
Răspunsul este simplu și dureros: lipsa vaccinării. Datele agregate de ECDC sunt clare: 8 din 10 persoane care s-au îmbolnăvit de rujeolă în 2025 nu erau vaccinate. Procentul urcă la 87% pentru anul 2024. Copiii sunt cei mai expuși. În 2025, 40% din totalul infecțiilor au fost la copii sub cinci ani. Dintre copiii între 1 și 4 ani care au făcut boala, 90% erau nevaccinați. Aceste cifre arată un eșec colectiv în a atinge imunitatea de grup, posibilă doar când acoperirea vaccinală cu două doze de vaccin ROR atinge pragul de 95% în fiecare comunitate. În 2024, doar trei țări europene, Ungaria, Malta și Portugalia, îndeplineau acest criteriu. România era departe.
Virusul rujeolic este unul dintre cei mai contagioși patogeni cunoscuți, de aproximativ 12 ori mai infecțios decât gripa. O singură persoană bolnavă poate infecta până la 18 persoane nevaccinate din jur. Vaccinarea e mai mult decât un act de protecție individuală, ci și „unul de solidaritate”, după cum subliniază Sabrina Bacci, șefa programului de boli prevenibile prin vaccinare de la ECDC. Cei vaccinați îi protejează indirect pe cei vulnerabili, precum sugarii prea mici pentru a fi imunizați sau persoanele cu sistem imunitar compromis.
Virusul se adaptează, autoritățile bâjbâie
Problema este și mai adâncă. O cercetare publicată la începutul lui 2025 a arătat că epidemia din România este alimentată de două variante distincte ale genotipului D8, cu profiluri de mutație diferite. Analiza filogenetică a sugerat existența a cel puțin două rețele locale de transmitere, ceea ce complică eforturile de control. Cercetătorii au recomandat atunci „o supraveghere genetică susținută a acestui patogen” pentru a urmări evoluția virusului și a întrerupe lanțurile de transmitere. Urmărirea exactă a liniilor virale este un instrument modern esențial pentru a înțelege și a opri focarele.
Cazurile de rujeolă au scăzut cu aproape 75% anul trecut, dar riscul de epidemii rămâne. Peste 200.000 de persoane din regiunea noastră s-au îmbolnăvit de rujeolă în ultimii trei ani. Dacă fiecare comunitate nu atinge o acoperire vaccinală de 95%, nu elimină lacunele de imunitate la toate vârstele (…) acest virus extrem de contagios va continua să se răspândească. – Dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa
Avertismentul vine în contextul în care rujeola a revenit la un tipar sezonier, cu vârfuri la sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pericolul nu a trecut. Specialiștii atrag atenția că vaccinul ROR are nevoie de cel puțin două săptămâni pentru a deveni eficient, un detaliu crucial pentru oricine plănuiește să călătorească, mai ales că Bucureștiul, cu 6 milioane de vizitatori anul trecut, a fost un punct fierbinte al epidemiei. Lupta este îngreunată și de „răspândirea rapidă a știrilor false”, care alimentează reticența la vaccinare, după cum notează OMS și UNICEF într-un comunicat comun. Soluția, spun organizațiile, este ca oamenii să se bazeze pe informații verificate de la autoritățile naționale de sănătate, precum Ministerul Sănătății. Eliminarea rujeolei este o chestiune de securitate sanitară națională și regională, iar România, în acest moment, este veriga slabă a Europei.
