Ce analize recomandă medicul Andrei Panaite în funcție de vârstă și când pot fi decontate

Medicul de familie Andrei Panaite explică ce investigații preventive pot fi discutate la diferite vârste și subliniază că recomandările trebuie adaptate vârstei, sexului, antecedentelor medicale și factorilor de risc, într-un interviu pentru Digi24. Nu există un set standard de analize valabil pentru toată lumea. Multe dintre analizele de prevenție sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Screeningul se adresează persoanelor fără simptome și urmărește depistarea precoce a unor boli sau modificări ale stării de sănătate. În cazul persoanelor cu simptome, boli cronice, antecedente familiale sau factori de risc crescut, investigațiile pot fi diferite.
Consultația preventivă începe la medicul de familie
„Primul pas este consultația preventivă la medicul de familie.”
Analizele de prevenție pot fi prescrise anual, la solicitarea pacientului, iar multe dintre acestea sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ce se urmărește la copii
Copiii până la 2 ani beneficiază de controale medicale periodice, atât la pediatru, cât și la medicul de familie.
„În primii ani de viață, monitorizarea dezvoltării copilului este esențială. Controalele periodice urmăresc creșterea atât ponderală, cât și metrică, dezvoltarea neurologică și motorie, vederea, auzul și dentiția, dar și repere importante precum susținerea capului, reflexele, circumferința craniană, debutul mersului și dezvoltarea șoldurilor și a cordului.”, a declarat medicul pentru Digi24.ro.
Între 12 și 24 de luni sunt evaluate și eventualele întârzieri în dezvoltare sau semne sugestive pentru tulburările de spectru autist. Alimentația face, de asemenea, parte din evaluare.
Analizele sunt recomandate individual, în funcție de vârstă, sex, factori de risc și antecedente medicale. Hemoleucograma și feritina pot fi urmărite pentru depistarea anemiei, iar calciul, fosforul și fosfataza alcalină pot fi evaluate când există suspiciunea de rahitism sau de tulburări ale metabolismului osos. În România, vitamina D este recomandată din primele zile de viață, cu indicația de continuare a administrării acasă, pe termen lung.
Între 6 și 9 ani sunt monitorizate indicele de masă corporală, tensiunea arterială, postura și coloana vertebrală, vederea, dantura și dezvoltarea pubertară. Alimentația și evoluția greutății sunt urmărite pentru identificarea excesului ponderal și a obezității.
„Între 6 și 9 ani, monitorizarea copilului se concentrează pe noi repere importante: indicele de masă corporală, tensiunea arterială, postura și coloana vertebrală, vederea, dantura și dezvoltarea pubertară.”, a spus Andrei Panaite pentru Digi24.ro.
În funcție de contextul medical, pot fi evaluate colesterolul total, glicemia à jeun, transaminazele și funcția glandei tiroide. Prevenția include și respectarea calendarului național de vaccinare, care poate fi consultat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică.
Investigațiile și discuțiile importante în adolescență
Între 10 și 17 ani sunt importante măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului, electrocardiograma, evaluarea dezvoltării fizice, a somnului și a activității fizice.
Prevenția include discuții confidențiale despre fumat, alcool, consumul de substanțe, bullying, anxietate, depresie și comportamentul sexual. Pentru adolescente, hemoleucograma, feritina și sideremia pot fi utile în prevenirea și depistarea anemiei feriprive, mai ales în contextul pierderilor de fier asociate menstruației.
Vaccinul împotriva HPV este disponibil gratuit în România pentru persoanele cu vârsta între 11 și 26 de ani inclusiv. Vaccinarea contribuie la prevenirea cancerului de col uterin și a altor cancere asociate infecției cu HPV. Virusul se transmite în principal prin contact direct piele-la-piele în timpul contactului intim, nu exclusiv prin contact sexual propriu-zis.
Medicul recomandă adolescenților să facă sport, indiferent de forma aleasă. Activitatea fizică practicată constant poate contribui la menținerea sănătății și a unei greutăți normale, precum și la reducerea riscului unor afecțiuni cronice.
Ce controale pot face adulții între 18 și 30 de ani
În această perioadă, controalele preventive pot include măsurarea tensiunii arteriale, electrocardiograma, evaluarea sănătății mintale, a activității fizice și a consumului de alcool, calcularea indicelui de masă corporală și consultul stomatologic periodic. Medicul recomandă și analize anuale, inclusiv în absența simptomelor.
Investigații suplimentare după 35-40 de ani
După 35-40 de ani, prevenția devine tot mai importantă, iar investigațiile pot fi alese în funcție de profilul de risc.
Osteodensitometria DXA evaluează densitatea osoasă și poate fi recomandată femeilor după 45 de ani, în funcție de profilul de risc. Genotiparea HPV poate identifica tulpinile HPV cu risc oncogen. Pentru femei, testul Babeș-Papanicolau poate identifica modificări ale celulelor colului uterin.
Ecografia Doppler și ecocardiografia pot fi importante în prezența unor factori precum fumatul, obezitatea, sedentarismul sau antecedentele cardiovasculare personale ori familiale. Ecografia abdominală poate fi efectuată periodic la persoanele aparent sănătoase și mai frecvent când există afecțiuni sau factori de risc.
Screeningul oncologic după 50 de ani
Pentru femei, mamografia poate fi efectuată o dată la doi ani. Ecografia sau mamografia pot fi recomandate individual, în special în cazul unui risc crescut, precum antecedente familiale de cancer de sân sau ovarian, mutații genetice ori iradiere toracică.
La bărbați, PSA poate fi inclus în screening începând cu 50 de ani, de regulă la intervale de doi ani, după o discuție cu medicul. Dacă există istoric familial de cancer de prostată sau alți factori de risc, evaluarea poate începe mai devreme și poate include ecografia abdominală.
Femeile și bărbații cu risc mediu pot efectua, începând de la 50 de ani, testul imunologic pentru depistarea sângerărilor oculte din scaun, de regulă o dată la doi ani, până la 75 de ani. Colonoscopia este importantă pentru depistarea precoce a cancerului colorectal și a leziunilor care pot necesita monitorizare sau tratament.






