Ce încearcă România să obțină la Marea Neagră în fața amenințării ruse. Miza dusă de Nicușor Dan la Gdansk
Președintele Nicușor Dan a participat joi, 25 iunie 2026, la Summitul Flancului Estic de la Gdansk, în Republica Polonă, unde a spus că statele din regiune transmit împreună un mesaj de unitate și recunosc Rusia drept o amenințare colectivă. Mesajul românesc a vizat explicit partea de sud a flancului, unde Bucureștiul încearcă să păstreze Marea Neagră pe agenda de securitate a Uniunii Europene și a NATO.
În practică, miza pentru România nu a fost doar una de declarație politică, ci de priorități militare și de finanțare: mai multe capabilități în sud, protecție împotriva dronelor și acces la programe europene de echipare. Față de formulările generale folosite de obicei la summituri, intervenția șefului statului a indicat trei obiective precise: întărirea apărării la Marea Neagră, avansarea hub-ului de securitate din zonă și includerea lecțiilor de război ale Ucrainei în programele de înzestrare.
Înainte de plecarea spre Polonia, Nicușor Dan a mers miercuri seară la Cluj-Napoca, județul Cluj, unde s-a întâlnit cu participanții la Techsylvania și a ieșit pe strada Universității. Apariția a avut loc în ajunul summitului la care tema securității pentru România urma să fie dusă în discuția cu liderii de pe Flancul Estic.
România a împins tema Mării Negre într-o reuniune dominată de amenințarea rusă
La Gdansk, Nicușor Dan a legat direct securitatea României de felul în care este tratat flancul estic de la nord la sud. Accentul pus pe sud contează pentru că, în logica Bucureștiului, riscurile din zona Mării Negre nu pot rămâne secundare față de frontul nordic al Alianței, mai ales după episoadele repetate legate de drone și de tensiunile militare din proximitatea granițelor României.
Președintele României a rezumat astfel mesajul reuniunii:
„O întâlnire extrem de importantă a țărilor de pe Flancul Estic. Transmitem împreună un mesaj de unitate, transmitem faptul că recunoaștem împreună Rusia ca amenințare colectivă pentru țările noastre. Transmitem un mesaj de solidaritate cu Ucraina și de continuare a sprijinului față de războiul pe care îl duce, apărând în același timp Europa. Avem aceeași opinie în ceea ce privește relația dintre Uniunea Europeană și NATO, care trebuie să fie complementare pe chestiunea apărării Europei, și fiecare dintre noi am înțeles necesitatea creșterii cheltuielilor, care să se transforme în echipamente militare.”
Elementul relevant pentru publicul român este partea finală a declarației: nu doar creșterea bugetelor, ci transformarea lor în echipamente. Nu a fost anunțat încă un angajament cuantificat privind sumele sau termenele, ceea ce înseamnă că summitul a fixat direcția politică, nu și o listă de achiziții sau un calendar de implementare.
Hub-ul de securitate la Marea Neagră a fost repus în discuție la nivel european
Potrivit Libertatea, Nicușor Dan le-a prezentat partenerilor stadiul hub-ului de securitate la Marea Neagră, proiect aflat sub umbrela Uniunii Europene. Pentru București, acesta este unul dintre puținele instrumente prin care tema Mării Negre poate fi mutată din registrul preocupărilor regionale în cel al programelor europene concrete.
Șeful statului a descris astfel discuția de la summit:
„Este important ca această unitate să fie de la Nordul la Sudul Flancului Estic, pentru zona Mării Negre, este important pentru România, și am informat colegii despre progresele pe care le-am făcut în privința hub-ului de securitate la Marea Neagră, un proiect al Uniunii Europene. A fost o ocazie, de asemenea, pentru a trece în revistă, și cu participarea domnului Comisar și a Președintei Comisiei Europene, pe unde suntem cu programele de echipare militară, unde, evident, ne interesează programul Eastern Flank Watch, dar ne interesează și programele din cadrul financiar multianual, și aici am insistat pentru includerea experienței Ucrainei în aceste programe, pentru a exista un echilibru dintre necesitatea de competitivitate și necesitatea strategică pe obiectivele pe care le avem în ceea ce privește apărarea Flancului Estic.”
Dar din această declarație lipsește, deocamdată, partea care ar interesa direct industria de apărare și decidenții bugetari: nu au fost anunțați pașii următori, sumele, proiectele eligibile sau termenul în care hub-ul ar urma să intre într-o fază operațională. Datele publicate până acum arată că România încearcă să își fixeze locul în viitoarele linii de finanțare, nu că a obținut deja o alocare.
Și programul Eastern Flank Watch, invocat de președinte, apare în acest moment mai degrabă ca o miză de negociere decât ca un pachet deja clarificat public. La fel, ideea de a include experiența Ucrainei în programele europene de echipare sugerează că statele de pe flancul estic vor ca lecțiile războiului real să cântărească în definirea achizițiilor, nu doar criteriile industriale și de competitivitate.
Summitul s-a ținut pe fondul unor tensiuni regionale care complică mesajul de unitate
Reuniunea de la Gdansk a avut loc în același interval, 25-26 iunie 2026, în care orașul găzduiește și Conferința de Redresare a Ucrainei. Aceasta a început într-un climat diplomatic tensionat, marcat de o ruptură între Kiev și Varșovia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a boicotat reuniunea.
Pentru România, această suprapunere contează. Bucureștiul a mers la summit cu un mesaj de solidaritate cu Ucraina, dar și cu interesul de a menține coeziunea regională într-un moment în care relația dintre doi actori centrali ai sprijinului pentru Kiev, Polonia și Ucraina, este tensionată. Sursa nu precizează detaliile rupturii și nici efectele imediate asupra programelor de sprijin, însă simplul fapt că boicotul a avut loc reduce forța simbolică a mesajului de unitate afișat la Gdansk.
Numai că agenda de securitate a României merge mai departe și dincolo de acest episod. Înainte de plecare, Nicușor Dan a explicat ce vrea Bucureștiul să obțină:
„Sunt în drum către Polonia. Mâine o să fie o întâlnire a Summitului Flancului Estic și e important pentru România, pentru că e vorba despre protecția față de drone și față de amenințări în general pentru România din partea Rusiei și e important pentru noi să subliniem că trebuie să aducem capabilități și în sud și în special la Marea Neagră.”
Acesta rămâne, de fapt, testul concret al summitului pentru partea română: dacă mesajul politic de la Gdansk va fi urmat de includerea Mării Negre și a sudului Flancului Estic în programele europene de echipare și în proiectele de securitate anunțate la nivelul Uniunii Europene.
