Ce vor discuta liderii UE, la summit informal în Belgia?

Liderii Uniunii Europene se reunesc astăzi la castelul Alden Biesen din Belgia pentru a dezbate modalități de a îmbunătăți competitivitatea blocului comunitar, potrivit News24. Scopul principal este identificarea soluțiilor pentru a reduce decalajul economic față de Statele Unite și China.

Preocupări cu privire la competitivitatea europeană

Reuniunea informală nu va genera tratate sau concluzii formale, ci reprezintă o sesiune de „brainstorming strategic”, după cum a precizat președintele Consiliului European, António Costa.

Principalul subiect de discuție este competitivitatea europeană, o chestiune care generează preocupări la nivelul UE, având în vedere avansul economiilor americane și chineze.

RecomandăriNicusor Dan aduce liderii NATO la Cotroceni. Zelenski si Rutte participa la summitul B9

Însă, premierul belgian, Bart De Wever, a avertizat recent, în cadrul unui summit industrial, că situația industriei europene este „dramatică, o criză existențială”. Markus Kamieth, CEO-ul BASF, a adăugat că „Europa pierde capacitate industrială într-un ritm pe care nu l-am mai văzut niciodată”.

În acest sens, fostii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta, autori ai unor rapoarte din 2024 care analizează critic situația economică a Europei, au fost invitați să stimuleze discuțiile.

Liderii UE se întâlnesc din nou pentru a discuta aceleași probleme, cu speranța de a identifica de data aceasta voința politică necesară pentru a acționa.

RecomandăriTrump negociaza cu Xi Jinping vanzarea a 500 de avioane Boeing. Liderii discuta si despre Taiwan

Situaţia geoeconomică actuală

Reuniunea de la Alden Biesen se desfășoară într-un context marcat de fragmentare geoeconomică accentuată și de competiție intensă între SUA și China. Europa se află într-o poziție dificilă, confruntată cu erodarea modelului său economic bazat pe reguli și comerț liber.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a descris situația ca fiind o criză duală: „un tsunami comercial din China și o instabilitate de o fracțiune de secundă din partea Americii”.

Concurență acerbă din partea Americii și Chinei

Statele Unite, prin intermediul Inflation Reduction Act (IRA), au lansat o cursă a subvențiilor pentru tehnologiile verzi, atrăgând investiții care ar fi putut ajunge în Europa.

RecomandăriLiderii UE aprobă finanțarea Ucrainei pentru 2026-2027 însă, Belgia are aprobarea finală

China continuă să domine lanțuri valorice strategice, de la panouri solare la minerale critice, utilizând un model bazat pe supracapacitate sponsorizată de stat și prețuri de dumping.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că există „subvenții masive, supracapacitate sponsorizată de stat și distorsiuni ale pieței”.

În contextul comparativ, între 2013 și 2024, investițiile private cumulate în Inteligența Artificială (AI) au depășit 470 de miliarde de dolari în SUA, comparativ cu aproximativ 50 de miliarde în toate statele UE la un loc.

Creșterea economică a UE a fost constant mai mică decât cea a Statelor Unite în ultimele două decenii, iar productivitatea și inovația, în special în domeniul AI, au rămas în urmă.

Un raport Deloitte, citat de Reuters, arată că UE are un avantaj clar față de competitorii internaționali în doar 3 din 22 de criterii de competitivitate evaluate.

Piața unică ar fi un potențial neexploatat

Deși Piața Unică a generat beneficii economice estimate între 8% și 9% din PIB-ul UE, aceasta rămâne fragmentată. O analiză a Comisiei Europene a indicat că barierele interne din Piața Unică sunt echivalente cu un tarif de 45% la bunuri și 110% la servicii.

Fragmentarea este evidentă în sectoare cheie precum energia, telecomunicațiile și piețele de capital. Uniunea Piețelor de Capital (CMU), un proiect lansat în 2015, avansează lent.

Capitalizarea bursieră agregată în UE este de 81% din PIB, comparativ cu 227% în SUA. Venture capital-ul în UE este la o cincime din nivelul american.

Economiile europenilor fie rămân blocate în piețele naționale, fie sunt direcționate în afara UE în căutare de randamente mai bune.

Rapoartele Letta și Draghi: Diagnostic și soluții

Rapoartele lui Enrico Letta și Mario Draghi oferă un diagnostic al problemelor și potențiale soluții. Liderii de la Alden Biesen le vor reanaliza, probabil cu un sentiment de urgență sporit.

Raportul Letta: Finalizarea Pieței Unice

Enrico Letta s-a concentrat pe finalizarea Pieței Unice, propunând stabilirea unui termen limită clar: 2028. El sugerează integrarea accelerată a piețelor de energie, telecomunicații și finanțe. Letta a propus adăugarea unei a cincea libertăți fundamentale: libertatea de circulație a cercetării, inovației și educației, pentru a crea un ecosistem european de inovare competitiv.

Viziunea Draghi: Investiții masive

Mario Draghi a avertizat că, fără acțiuni drastice, UE se va confrunta cu o agonie lentă. El a solicitat o politică industrială mai coordonată, decizii mai rapide și investiții masive. Draghi a identificat nevoia de sute de miliarde de euro anual pentru tranziția verde și digitală, sugerând noi runde de datorie comună. El a pledat pentru o reformă a regulilor privind ajutoarele de stat și pentru o Uniune a Piețelor de Capital ambițioasă.

O analiză recentă a think-tank-ului EPIC a arătat că implementarea recomandărilor lui Draghi a fost lentă. La un an de la publicarea raportului, doar 11.2% din cele 383 de recomandări fuseseră implementate complet.

Dilemele de la Alden Biesen?

Discuțiile se vor concentra pe trei dileme majore: finanțarea investițiilor, regulile privind ajutoarele de stat și integrarea piețelor de apărare și energie.

În contextul financiar, Franța insistă pe noi împrumuturi comune pentru a finanța investițiile strategice. Germania rămâne reticentă, subliniind creșterea productivității și atragerea de capital privat.

Iar, Franța și Germania fac presiuni pentru relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat. Alte state membre se tem că acest lucru ar duce la o fragmentare a Pieței Unice.

Apărare și energie: Piețe neintegrate

Războiul din Ucraina a evidențiat lipsa unei piețe unice integrate în domeniile apărării și energiei. Liderii vor discuta despre achizițiile comune în domeniul apărării și despre crearea unei Uniuni a Energiei.

Dependența de gazul rusesc a scăzut, iar noile capacități regenerabile au economisit consumatorilor 100 de miliarde de euro între 2021 și 2023. Prețurile la energie în Europa sunt încă ridicate, afectând competitivitatea industriei.

Care sunt implicațiile pentru România?

O aprofundare a Pieței Unice ar putea oferi companiilor românești oportunități de extindere. O Uniune a Piețelor de Capital funcțională ar putea atrage investiții. Fondurile comune europene ar putea finanța proiecte strategice.

O relaxare necontrolată a ajutoarelor de stat ar putea marginaliza industria românească. O strategie Made in Europe ar putea dezavantaja economiile integrate în lanțuri valorice globale.

România trebuie să susțină integrarea și să își apere interesele specifice, pentru a nu rămâne prinsă într-o Europă cu mai multe viteze. Provocările legate de capacitatea administrativă, absorbția fondurilor europene, deficitul de forță de muncă și discrepanțele regionale fac România vulnerabilă.

Fără reforme structurale interne, chiar și cele mai bune strategii de la Bruxelles vor avea un impact limitat la București.

Aşadar, reuniunea de la Alden Biesen va contura agenda pentru următorii ani. Rămâne de văzut dacă Europa are voința politică să ia măsurile necesare.

Această decizie va influența viața și prosperitatea cetățenilor, inclusiv a celor din România.