Primele, al treisprezecelea salariu și orele suplimentare pot crește pensia. Ce documente sunt necesare

Primele, al treisprezecelea salariu, plata pentru ore suplimentare și anumite sporuri pot fi luate în calcul la pensie dacă pentru aceste venituri s-a datorat contribuția de asigurări sociale și dacă ele sunt dovedite prin documente conforme, arată Digi24. Pentru veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001, dovada se face, de regulă, prin adeverințe întocmite pe baza statelor de plată.

Regula este prevăzută la articolul 139 din Legea nr. 360/2023. Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, la stabilirea punctajelor lunare se folosește venitul total realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.

După aprilie 2001, stagiile de cotizare sunt gestionate și centralizate într-un sistem informatic administrat de Casa Națională de Pensii. Veniturile și contribuțiile sunt transmise electronic de angajatori și preluate automat de Casa de Pensii.

Ce venituri ocazionale pot fi valorificate

Pot fi luate în calcul premiile anuale sau cele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite, recompensele cu caracter limitat, al treisprezecelea salariu și formele de retribuire pentru orele suplimentare realizate peste programul normal de lucru. Lista include și indemnizațiile de muncă nenormată, precum și sporul acordat personalului didactic care îndrumă practica psihopedagogică și asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor.

Aceste venituri trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform cerințelor legale și pot fi valorificate numai dacă asupra lor s-a datorat contribuția de asigurări sociale.

Ce sporuri permanente pot conta la pensie

Printre sporurile, indemnizațiile și majorările care au făcut parte din baza de calcul al pensiei, potrivit legislației aplicabile înainte de 1 aprilie 2001, se numără:

• sporul de vechime în muncă;
• sporul pentru muncă în condiții deosebite;
• indemnizația de zbor;
• sporurile pentru lucrul în subteran sau pe platformele marine de foraj și extracție;
• sporurile pentru condiții grele;
• sporul pentru munca de noapte;
• sporurile pentru activitatea desfășurată sistematic peste programul normal;
• sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
• alte drepturi permanente prevăzute de legislația specifică sau de contractele colective și individuale de muncă.

Fiecare drept este verificat în raport cu regula care era în vigoare în perioada în care a fost plătit.

Ce trebuie să conțină adeverința

Adeverința este necesară mai ales pentru veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001, dacă acestea nu apar în carnetul de muncă sau în documentele deja existente la dosarul de pensie. Documentul poate fi emis de angajator, de deținătorul legal al arhivei sau de un operator economic autorizat de Arhivele Naționale, pe baza statelor de plată și a altor acte verificabile din arhivă.

Articolul 140 din lege prevede că adeverințele și celelalte documente folosite la stabilirea sau recalcularea pensiei se certifică prin ștampilă și semnătura olografă a conducătorului entității emitente sau a persoanei delegate.

Pentru sporuri, adeverința trebuie să includă angajatorul și datele de identificare ale salariatului, perioada lucrată, funcția, meseria sau specialitatea, denumirea dreptului, procentul ori suma acordată, intervalul în care venitul a fost primit, temeiul legal, precum și numărul și data de înregistrare.

„Astfel, datele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie sunt preluate automat din bazele de date instituționale, iar persoanele care depun dosarul de pensionare nu mai trebuie să caute, să obțină și să depună adeverințe de la foștii angajatori”, a explicat pentru Digi24 Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București.

De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat

Dacă firma la care a lucrat salariatul s-a desființat, arhiva poate fi preluată de un operator economic autorizat, de succesorul legal al societății sau, în anumite situații, de alte instituții prevăzute de lege.

Operatorii care dețin arhiva pot elibera, contra cost, adeverințe privind vechimea în muncă, veniturile obținute sau sporurile acordate. Pentru anul 2026, limitele maxime ale tarifelor sunt prevăzute în anexa la Dispoziția nr. I/8 din 22 ianuarie 2026 a directorului Arhivelor Naționale.

Tariful total poate include taxa administrativă, costul cercetării pentru perioada verificată și suma pentru eliberarea documentului. La acestea se adaugă TVA și, după caz, cheltuielile de transmitere prin poștă sau curier.

Cum se calculează sporul de vechime pentru perioadele mai vechi

Când venitul total lunar nu poate fi dovedit, legea folosește procente prestabilite pentru sporul de vechime, în funcție de perioada lucrată.

Pentru intervalul 1 martie 1970-31 august 1983, procentele sunt:

• 3% pentru o vechime totală între 5 și 10 ani;
• 5% pentru 10-15 ani;
• 7% pentru 15-20 de ani;
• 10% pentru o vechime de peste 20 de ani.

Pentru intervalul 1 septembrie 1983-31 martie 1992, procentele sunt:

• 3% pentru 3-5 ani;
• 6% pentru 5-10 ani;
• 9% pentru 10-15 ani;
• 12% pentru 15-20 de ani;
• 15% pentru o vechime totală de peste 20 de ani.

Pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001 se utilizează sporul înscris în carnetul de muncă sau dovedit prin adeverință.

Depunerea adeverinței nu mărește automat pensia

Procentele sporului de vechime nu sunt majorări noi de pensie. Ele sunt folosite la refacerea punctajelor lunare pentru perioadele respective.

O creștere poate apărea dacă venitul nu fusese valorificat anterior și includerea lui duce la un număr mai mare de puncte.

Adeverința nu modifică automat cuantumul pensiei dacă suma era deja inclusă în calcul, dacă documentul nu respectă cerințele legale sau dacă pentru acel venit nu s-a datorat contribuția de asigurări sociale.