Cele mai importante contribuţii la avansul economiei le-au avut consumul şi investiţiile gospodăriilor
În 2019, investițiile și cheltuielile gospodăriilor au fost principalele motoare ale creșterii economice, conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile, pe de altă parte, au avut un impact negativ asupra economiei.
Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o expansiune de 4,1% comparativ cu anul anterior, atingând o valoare de aproximativ 1.054 miliarde de lei la prețuri curente.
„Analizând utilizarea PIB-ului, creșterea a fost determinată în principal de: cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au crescut cu 5,9%, contribuind cu 3,7% la avansul PIB; formarea brută de capital fix, care a crescut cu 17,8%, având o contribuție similară de 3,7% la PIB. Exportul net a avut o contribuție negativă (-1,7%), rezultată dintr-o creștere de 3,5% a volumului exporturilor de bunuri și servicii, însoțită de o creștere mai mare a importurilor, de 7,2%”, a declarat INS.
În ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul estimat a fost de 274 miliarde de lei la prețuri curente, înregistrând o creștere reală de 1,5% față de trimestrul III 2019 și de 4,2% comparativ cu trimestrul IV 2018.
De asemenea, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2019 a depășit ușor 320 miliarde de lei la prețuri curente, având o creștere reală de 4,3% față de aceeași perioadă din 2018.
Creșterea PIB-ului în 2019, comparativ cu 2018, a fost susținută de aproape toate sectoarele economice, cele mai semnificative contribuții venind din: construcții (+0,9%), cu o pondere de 6,4% în formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 16,8%; comerțul cu amănuntul și en-gros, reparația autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+0,9%), având o pondere de 18,2% în PIB și o creștere de 4,8%; impozitele nete pe produs (+0,9%), cu o pondere de 9,3% în PIB și o creștere de 9,5% a volumului de activitate.
Industria, pe de altă parte, a avut o contribuție negativă la creșterea PIB-ului, cu o scădere de 1,5% a volumului său de activitate, ceea ce a dus la o contribuție negativă de -0,3%, conform INS.
În noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit estimările de creștere economică pentru 2019, ajustându-le la un nivel inferior de 4%, față de 5,5% estimat anterior în Prognoza de primăvară, pe baza datelor statistice disponibile pentru prima jumătate a anului.
Conform prognozelor economice de iarnă publicate în februarie de Comisia Europeană (CE), România a înregistrat o creștere economică de 3,9% în 2019, comparativ cu 4,4% în 2018.
Forul european a subliniat că tendința de încetinire a economiei va continua atât în acest an, cât și în anul următor.
Sursa: Financiarul.ro.
