China încearcă să scrie regulile AI cu 29 de state și produse mai ieftine, în timp ce SUA păstrează avantajul la cipuri

Pentru statele și companiile care caută alternative la tehnologia americană, mesajul lui Xi Jinping la Conferința Mondială a Inteligenței Artificiale (WAIC) de la Shanghai a fost direct: Beijingul dorește o guvernanță globală a inteligenței artificiale construită prin cooperare, nu sub dominația unei singure puteri.

Miza economică a crescut enorm față de acum doi ani, când consumul zilnic de token-uri în China era de 1.000 de ori mai mic. Piața chineză de AI a fost evaluată la 1,2 trilioane de yuani în 2025 (177 de miliarde de dolari), iar datele oficiale indică o creștere de peste 30% în acest an.

Președintele chinez Xi Jinping a legat explicit dezvoltarea tehnologică de o bătălie pentru reguli și influență. În intervenția sa, el a avertizat împotriva extinderii argumentului de securitate națională în domeniul AI, într-un moment în care SUA și UE impun deja restricții la importurile tehnologice chinezești pe astfel de motive.

„Dezvoltarea AI nu ar trebui să fie o reprezentație solo a unei singure țări, ci o simfonie a cooperării internaționale.”

Mesajul are și o consecință practică: Beijingul încearcă să atragă de partea sa state non-occidentale și companii interesate de soluții mai ieftine și open-source, într-o piață dominată de sisteme închise dezvoltate în SUA. Joi, ministrul de externe Wang Yi și reprezentanți din 29 de țări, inclusiv Rusia, Pakistan și Indonezia, au semnat un acord pentru înființarea unui grup interguvernamental de cooperare în AI, denumit Organizația Mondială de Cooperare pentru Inteligență Artificială, cu sediul la Shanghai.

China își etalează forța industrială în domeniul AI

Conferința WAIC funcționează și ca demonstrație a capacității interne. La ediția din acest an participă peste 1.000 de firme tehnologice din China, iar pe spațiul expozițional sunt prezentate aproximativ 3.000 de produse, de la sisteme semiconductoare până la un telefon cu agent AI autonom.

În același tablou intră și presiunea pentru brevete. China a înregistrat peste 43.000 de cereri de brevete pentru AI generativă înregistrate între 2024-2025, mai mult decât orice altă țară, conform Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO). Cifra arată intenția clară a Beijingului de a fixa standarde și proprietate intelectuală într-o industrie globală.

Potrivit France24, startup-ul Moonshot AI a lansat modelul Kimi K3. Deși neconfirmată, performanța acestuia ar putea rivaliza cu unele dintre cele mai bune oferte din SUA.

Apel la cooperare, pe fondul tensiunilor geopolitice

Apelul lui Xi Jinping la cooperare apare pe un fundal tensionat. Donald Trump a acuzat anterior China de „cea mai mare operațiune de piratare a datelor electorale din istorie”, susținând că 220 de milioane de dosare ale alegătorilor americani din 2020 ar fi fost obținute ilegal. În paralel, Washingtonul și Bruxelles-ul au legat deja o parte din restricțiile comerciale de riscuri de securitate.

„Ar trebui să ne opunem împreună extinderii excesive a conceptului de securitate națională în domeniul AI sau plasării securității unei țări deasupra celei a altora.”

Pentru companiile europene și asiatice care urmăresc costul și accesul la tehnologie, această dispută contează dincolo de limbajul diplomatic. Dacă blocul construit la Shanghai capătă greutate, el poate deschide o piață mai largă pentru modele chinezești și pentru ecosisteme open-source, în special acolo unde accesul la tehnologia americană este mai scump sau mai restrictiv.

Poe Zhao, de la publicația de analiză Hello China Tech, descrie raportul real de forțe din piață:

„Conferința WAIC este cel mai important eveniment anual pentru a înțelege direcția industriei AI din China. […] Statele Unite își mențin un avans clar în cipuri avansate, infrastructură de calcul de frontieră și dezvoltarea modelelor care necesită cel mai mare capital. Dar China este cel mai apropiat și mai cuprinzător competitor al său.”

Potrivit aceluiași analist, tema principală a chinezilor pe viitor „va fi tranziția de la modelele AI la sisteme care pot fi implementate la scară largă”.

Totodată, Xi Jinping a cerut legi și mecanisme de control, inclusiv monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns la urgențe, pentru a asigura că inteligența artificială „este întotdeauna sub control uman”.