luni, 15 iunie 2026 ☀️Columbus13°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Timp Liber

Cinci lucruri interzise de Paște care aduc ghinion tot anul

Oana Ionescu · 12 aprilie 2026 · Actualizat: 19:47
obiceiuri Paște

Paștele este cea mai mare sărbătoare creștină, un moment definit nu doar de slujbele religioase, ci și de un set complex de credințe populare. Transmise din generație în generație, aceste obiceiuri sunt respectate cu strictețe în multe familii, în special în Serbia și în regiunile învecinate. Scopul lor este clar: să aducă pace, sănătate și bunăstare în cămin.

Reguli stricte pentru ziua de duminică

Se crede că tot ceea ce faci în ziua de Paște lasă o amprentă asupra întregului an.

Prima și cea mai răspândită interdicție se referă la treburile casnice. În ziua de Paște nu se face curățenie, nu se spală rufe și nu se desfășoară nicio activitate care implică îndepărtarea murdăriei. Motivul, conform tradiției, este că astfel de acțiuni alungă norocul și prosperitatea din casă. Toate pregătirile, de la curățenia generală la aranjarea mesei, trebuie finalizate cel târziu sâmbătă, pentru ca duminica să fie rezervată exclusiv odihnei și familiei.

Și munca fizică grea este complet interzisă. Indiferent dacă este vorba de activități agricole pe câmp, de reparații în atelier sau de proiecte solicitante în gospodărie, toate sunt amânate. Această pauză este un semn de respect profund față de semnificația sărbătorii – învierea, reînnoirea și triumful vieții. A munci de Paște este văzut ca o sfidare a acestui principiu.

Atmosfera din casă este la fel de importantă. Credințele populare avertizează că certurile, înjurăturile și orice formă de conflict în ziua de Paște vor aduce neliniște și dispute pe parcursul întregului an. De aceea, se recomandă ca membrii familiei să fie calmi, să evite confruntările și să promoveze armonia. O vorbă bună și un zâmbet sunt considerate instrumente puternice pentru a atrage pacea, în timp ce o atitudine negativă invită ghinionul în casă.

Simbolistica oului și importanța spirituală

Chiar și un detaliu aparent minor, precum soarta unui ou spart, este reglementat de tradiție. Dacă un ou se sparge în timpul ciocnitului, acesta nu trebuie aruncat la gunoi. În anumite regiuni, se crede că ouăle de Paște sparte poartă un simbolism special, legat de fertilitate și protecție. Obiceiul spune că aceste ouă trebuie lăsate pe pământ, de preferat lângă un brad, pentru a asigura belșugul și a proteja gospodăria de rele.

Însă, dincolo de toate aceste superstiții, Paștele rămâne o sărbătoare profund spirituală.

Indiferent de gradul de religiozitate al fiecăruia, ziua poate fi marcată prin recunoștință, liniște interioară și gânduri pozitive. Salutul tradițional, „Hristos a înviat”, și răspunsul său, „Adevărat a înviat”, consolidează sentimentul de comunitate și bucuria împărtășită. Aceste obiceiuri vechi, deși par desprinse dintr-o altă epocă, continuă să fie considerate de mulți o parte importantă a tradiției familiale, un liant între trecut și prezent.