Cine este jurnalista din Rusia care vrea să-l dea jos pe Vladimir Putin?
În Rusia, preşedintele Vladimir Putin are deja o posibilă concurență, deși alegerile prezidențiale au loc abia anul viitor. O jurnalistă din Rusia și-a anunțat intenția de a intra în cursa pentru prezidențialele din 2024 și are încredere că va reuși să-l dea jos pe actualul conducător. De ce a luat femeia de 40 de ani această decizie.
Jurnalista Ekaterina Dunţova vrea să îi ia locul lui Putin
Deşi, alegerile prezidențiale din Rusia, au loc anul viitor, iar Vladimir Putin nu și-a anunțat încă participarea. Surse apropiate președintelui spun că acesta știe deja ce are de făcut și are planul bine stabilit în acest sens.
O jurnalistă are de gând să îl dea jos pe actualul președinte. Ekaterina Dunțova și-a anunțat intenția de a participa la prezidențiale încă de săptămâna trecută. Are 40 de ani, este mamă a trei copii pe care îi crește singură și este cunoscută în lumea jurnaliștilor.
Femeia a anunțat că vrea să facă acest pas pentru a salva poporul său, pe care crede că Putin îl trage în jos și nu îi aduce niciun avantaj. Dunțova spune că toată lumea ar trebui să lupte pentru schimbare și să nu aștepte ca ea să vină de la sine, ci să facă tot posibilul ca să își salveze țara.
În opinia sa, „De ce am luat această decizie? Îmi iubesc țara, vreau ca Rusia să fie un stat prosper, democratic și pașnic. Dar, în acest moment, țara noastră se îndreaptă într-o direcție complet diferită”, a declarat Dunțova pe rețelele de socializare.
Jurnalista nu are o experiență în politica la nivelul federal din Rusia sau afiliere la un partid, dar nu își pierde încrederea. Ea crede, însă, că vârsta, sexul și lipsa de experiență în politica moscovită ar putea deveni unele dintre cele mai mari atuuri ale sale, într-o cursă în care vor domina bărbații din punct de vedere numeric.
În contextul socio-politic, motivându-și intenția de a candida, Dunțova a declarat că în ultimii zece ani țara s-a îndreptat într-o direcție greșită, evoluând nu spre dezvoltare, ci către autodistrugere.
Concret, la data de 20 noiembrie, Ekaterina Dunțova a fost convocată la parchet pentru a discuta despre publicația privind nominalizarea ei la prezidențiale. A fost întrebată despre atitudinea sa față de conflictele din Ucraina, iar jurnalista a oferit „explicații generale”.
În viziunea sa, „Trebuie să abolim toate legile inumane și să restabilim relațiile cu lumea exterioară. Schimbați prioritățile bugetare. Cheltuiți bani pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și nu pentru tancuri noi”, a mai spus ea.
Participarea jurnalistei la prezidențiale, o provocare grea
Cerințele pentru a ocupa funcția de președinte în Rusia sunt conturate de prevederile Constituției țării. Astfel, printre altele, președintele trebuie să fie cetățean rus, având posibilitatea de a fi și naturalizat, să aibă vârsta minimă de 35 de ani și să fi locuit pe teritoriul Rusiei timp de cel puțin 10 ani înainte de desfășurarea alegerilor.
Jurnalista îndeplinește aceste condiții, dar are un drum lung de parcurs până să intre în cursa alegerilor. În calitate de candidat independent, Dunțova se va confrunta, cel mai probabil, cu o serie de obstacole semnificative în eforturile sale de a obține un loc în cursa prezidențială.
Din datele legislației electorale ruse, primul pas necesar este obținerea susținerii candidaturii sale de către un grup special de cel puțin 500 de persoane, acestea fiind obligate să se adune într-un singur loc pentru a-și manifesta sprijinul pentru candidatul sau candidata respectivă.
Jurnalista știe că există riscul ca mulți să îi stea în cale, ca adunarea sa să fie respinsă. Cu toate acestea, nu are de gând să renunțe și va face tot posibilul să ajungă acolo unde și-a propus.
În opinia sa, „Înțelegem foarte bine ce s-ar putea întâmpla. Dacă nu vom reuși [să ne adunăm] din prima încercare, vom încerca a doua oară și așa mai departe”, a explicat Dunțova.
După această etapă, Dunțova este obligată să strângă 300.000 de semnături unice de la alegători, provenind din cel puțin 40 de regiuni ale Rusiei, urmând ca această listă să fie prezentată Comisiei Electorale Centrale pentru validare. Spune că se bazează pe mulți oameni și știe că aceștia o vor ajuta să își îndeplinească scopul.
În programul de stângere de semnături, „Am deja mai multe persoane care mi-au spus că sunt gata să ajute la stabilirea sediilor în diferite orașe… Unul dintre primii au fost oameni din Krasnoiarsk, orașul în care m-am născut, și sunt deosebit de fericită în legătură cu acest lucru”, a mai declarat Dunțova.
Vladimir Putin, favorit la alegerile prezidențiale?
Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, se menține în poziția de cel mai popular politician din Rusia, conform declarațiilor lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Acesta a abordat subiectul alegerilor prezidențiale din 2024 și a făcut declarații lăsând loc de interpretare.
În schimb, Peskov a informat că actualul președinte încă nu și-a exprimat oficial intenția de a candida, dar, în eventualitatea unei astfel de decizii, el ar întâmpina o lipsă semnificativă de concurență reală. Este convins că Putin este favoritul Rusiei și nu poate să îi ia nimeni locul.
Mai mult, Peskov a subliniat că Vladimir Putin beneficiază de un „sprijin absolut al populației”, o afirmație întărită și de rezultatele sondajelor de opinie efectuate în Rusia în luna august. La acel moment, cota de popularitate a liderului rus se situa la 80%, înregistrând o creștere față de perioada anterioară războiului din Ucraina, conform datelor furnizate de Levada Ţentr, o instituție rusă de sondare a opiniei publice independentă.
Președintele Rusiei exprimă dorința de a participa la alegerile din martie 2024 și, în ciuda speculațiilor, nu intenționează să renunțe la mandatul său de șef al statului, mai ales în contextul tensiunilor persistente din cadrul războiului cu Ucraina.
Este determinat să mai câștige un mandat, care îi va asigura în continuare putere absolută. Deși are 71 de ani, este în forță maximă și nu se dă bătut. Dacă va câștiga noile alegeri prezindențiale, liderul de la Kremlin va rămâne la putere până în 2030, ceea ce pe mulți îi sperie în acest moment, având în vedere criza din Ucraina.
Sursa – playtech.ro
