Românii chestionați susțin o armată a UE în proporție de 82%, cel mai mare procent dintre 11 țări
În România, 82% dintre persoanele intervievate pentru sondajul GLOBSEC Trends 2026 sunt de acord ca Uniunea Europeană să aibă propria armată. Este cel mai mare procent dintre cele 11 state UE comparate în raport. Rezultatul arată ce cred cei întrebați, în timp ce hotărârea privind o apărare comună aparține statelor membre.
UE folosește acum militari și echipamente puse la dispoziție de aceste state pentru misiunile sale. Tratatul european cere acordul tuturor liderilor statelor UE pentru o apărare comună, urmat de aprobarea fiecărui stat potrivit propriilor reguli.
Cine a răspuns la întrebarea despre armata europeană
Raportul GLOBSEC arată că 82% dintre respondenții din România sunt de acord cu ideea că UE ar trebui să aibă propria armată. HarrisX a făcut sondajul între 11 și 19 mai 2026, prin interviuri online, folosind grupuri de persoane recrutate pentru sondaje. Au fost 13.730 de interviuri în 14 țări.
În România au răspuns 1.010 persoane. Rezultatele au fost ajustate, când a fost nevoie, pentru a reflecta populația adultă, iar marja de eroare anunțată este de 3,1 puncte procentuale în plus sau în minus. Comparația privind armata UE cuprinde 11 dintre țările participante:
| Loc | Țara | Sprijin (%) |
|---|---|---|
| 1 | România | 82 |
| 2 | Lituania | 78 |
| 3 | Franța | 75 |
| 4 | Letonia | 73 |
| 5 | Estonia | 71 |
| 6 | Bulgaria | 70 |
| 6 | Polonia | 70 |
| 8 | Germania | 69 |
| 9 | Slovacia | 66 |
| 10 | Ungaria | 63 |
| 11 | Cehia | 61 |
Ce ar trebui să decidă statele UE
Consiliul UE arată că Uniunea nu are o armată permanentă. Pentru o apărare comună, tratatul cere o decizie unanimă a Consiliului European, adică a liderilor statelor membre, și adoptarea ei de către fiecare stat potrivit propriilor reguli. Același articol al tratatului păstrează obligațiile țărilor care își asigură apărarea prin NATO.
Sondajul arată și că 81% dintre respondenții români susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale UE alături de NATO. Alți 84% consideră că apartenența României la NATO face mai puțin probabil un atac asupra țării, iar 65% văd Statele Unite drept un partener strategic esențial.
Ce arată cheltuielile României pentru apărare
Statele NATO au convenit în 2023 să aloce anual cel puțin 2% din valoarea economiei pentru apărare, cu minimum 20% din aceste cheltuieli pentru echipamente militare importante și cercetare. În 2025, aliații au stabilit un obiectiv de 5% până în 2035: cel puțin 3,5% pentru apărare și până la 1,5% pentru cheltuieli legate de securitate.
Analistul Cătălin Done a declarat pentru Adevărul că „România are uneori tendința de a fi foarte ambițioasă la nivel declarativ”. El a indicat cheltuieli de apărare de 1,58% din valoarea economiei în 2023. Seria publicată de NATO indică 1,60% pentru acel an:
- 2023: 1,60% și 4.880 de milioane de dolari.
- 2024: 2,17% și 6.683 de milioane de dolari, estimări.
- 2025: 2,28% și 7.121 milioane de dolari, estimări.
NATO calculează aceste valori după propria definiție a cheltuielilor de apărare, folosind plăți făcute sau planificate în anul respectiv. De aceea, seria sa poate diferi de cifrele din bugetele naționale.
