Clujul conduce topul bugetelor locale cu 4,2 miliarde lei. Iasul taie fondurile de investitii
Consilierii locali din Iași se pronunță astăzi asupra propunerii bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, estimat la aproape 3 miliarde de lei. Administrația orașului va avea ceva mai multe fonduri la dispoziție decât în 2025. Dincolo de cifre, realitatea arată că marile orașe din provincie gestionează sume uriașe, dar împart banii complet diferit.
Aparatul de stat consumă grosul banilor la Iași
Situația de la Iași arată o discrepanță clară între costurile de întreținere și sumele alocate pentru proiecte noi. Practic, vor fi mai mulți bani pentru funcționarea aparatului propriu, adică 1,29 miliarde de lei, decât pentru dezvoltare, unde s-au alocat doar 1,1 miliarde de lei.
Cifrele vorbesc de la sine.
La rândul lor, instituțiile din subordinea primăriei ieșene și activitățile finanțate parțial din venituri proprii vor cheltui 589 de milioane de lei. În termeni reali, ieșenii se pot aștepta la mai puține investiții finalizate în 2026.
Clujul și Oradea domină clasamentul național
Iar ierarhia la nivel național aduce în prim-plan administrațiile din vestul țării. O analiză publicată recent de Newsweek arată că bugetul ieșean este mai mic decât cel al municipiului Cluj-Napoca, care se ridică la 4,26 miliarde de lei. Pe poziția imediat următoare se află Oradea, cu un buget de 3,37 miliarde de lei. Numai că ambele orașe au raportat bugete mai mici decât în 2025.
La polul opus găsim Constanța, cu 2,36 miliarde de lei, urmată de Brașov și Craiova, care au fixat bugete de câte 1,5 miliarde de lei fiecare. V-ați gândit vreodată cum se compară aceste sume cu administrațiile din Capitală? Bugetul Iașului este mai mare decât bugetele tuturor sectoarelor din București, cu excepția Sectorului 4.
Dar lucrurile nu se mișcă la fel de repede peste tot. Primăria Timișoara nu are nici până acum o propunere de buget pusă în dezbatere publică.
Presiunea pe români: carburanți, energie și taxe
Până la urmă, bugetele locale depind direct de starea economiei naționale, unde dezechilibrele sar în ochi. Șoferii români iau cu asalt benzinăriile din Bulgaria, unde combustibilii sunt mult mai ieftini ca la noi. Statul român pierde bani masiv dintr-o altă direcție (extrem de importantă pentru facturile de iarnă). Concret, România plătește de 7 ori mai mult pentru energia importată seara, comparativ cu sumele pe care le încasează pentru vânzarea ei la prânz.
Nici mediul privat nu e ferit de șocuri, un brand de haine aflat de 50 de ani pe piață intrând brusc în insolvență. Pe piața muncii, statul rămâne de departe cel mai mare angajator. România are 1.280.000 de angajați la stat. Dintre aceștia, 104.000 sunt superbugetari, fiind plătiți de două sau mai multe companii de stat. Pentru a atrage fonduri de la populație, Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție a titlurilor Tezaur, cu dobânzi de până la 7,40% neimpozabile.
Noi reguli fiscale și confuzia e-Factura
Să fim serioși, legislația fiscală dă în continuare bătăi de cap românilor. Noile reguli privind e-Factura au creat confuzie totală pentru persoanele fizice care câștigă bani din drepturi de autor, existând neclarități majore despre cine trebuie să emită factură cu CNP.
Pentru companii, Pachetul trei de măsuri economice anunțat de Guvernul Bolojan aduce facilități fiscale clare. Vorbim despre un prag mai mare pentru mijloace fixe, amortizare supraaccelerată, credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare și deduceri pentru firmele listate la bursă. În schimb, românii care obțin venituri din chirii primesc o veste proastă. Din 2026, dispar normele de venit, iar obligațiile proprietarilor cresc abrupt.
Decizii la Curtea Constituțională și mutări politice
Pe plan juridic, Curtea Constituțională a luat două decizii majore. Judecătorii au respins sesizarea președintelui, iar legea energiei electrice și gazelor naturale a fost declarată constituțională. În aceeași ședință, CCR a decis că legea care impune ca minimum 40% dintre sportivii dintr-o echipă să fie români este neconstituțională.
În Parlament, grupul deputaților POT își schimbă numele și va funcționa sub titulatura „Uniți pentru România”. Fostul ministru Tanczos Barna a transmis public că plata subvențiilor pentru fermieri rămâne prioritatea absolută pentru Ministerul Agriculturii. Între timp, primarul general Nicușor Dan găzduiește la Cotroceni summitul B9 și al Țărilor Nordice, alături de liderul Poloniei.
Pe rolul instanțelor, a început oficial procesul grupării „Kilometrul 4-5”, unde zeci de inculpați sunt acuzați de trafic de persoane. Următoarea etapă procedurală pentru primăriile restante din țară o reprezintă publicarea de urgență a indicatorilor financiari pe portalul propriu pentru a respecta termenul legal de 30 de zile de transparență decizională.
