Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă România restituie 5,85 milioane euro
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a făcut joi un anunț major. Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, furate anul trecut din Olanda, au fost recuperate. Iar România va restitui cele 5,85 milioane de euro primite ca despăgubire în urma furtului de la Muzeul Drents din ianuarie 2025.
Eforturi comune româno-olandeze
„Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, comori ale patrimoniului României vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă”, a scris Oana Țoiu joi, pe contul său de Facebook. Vestea vine după discuții la cel mai înalt nivel. Șefa diplomației de la București a vorbit cu omologul său olandez, Tom Berendsen, și a ținut să mulțumească autorităților pentru implicare.
„Am discutat cu Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Țărilor de Jos, pe tema acestei vești extraordinare. După un an de căutări și eforturi comune ale țărilor noastre, am concluzionat cât de important este să nu renunțăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generații întregi. Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipele de profesioniști care au colaborat în anchetă. A contat foarte mult comunicarea constantă dintre autorități, prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne”, a detaliat ministrul.
Despăgubirea de 5,85 milioane de euro
Dar ce se întâmplă, pe bune, cu banii? Lucrurile sunt destul de clare. Deși guvernul olandez plătise deja despăgubirea, prioritatea absolută a fost recuperarea fizică a tezaurului. Oana Țoiu a explicat că autoritățile de la Haga au dat dovadă de o înțelegere remarcabilă în toată această anchetă.
„A fost esențial faptul că autoritățile olandeze au înțeles că recuperarea tezaurului este absolut necesară pentru noi, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român. Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a precizat Țoiu.
Ce urmează pentru tezaur
Operațiunea nu s-a încheiat încă.
Urmează pașii tehnici pentru aducerea artefactelor înapoi în țară. Numai că, înainte de asta, e nevoie de o evaluare amănunțită a stării de conservare. „Urmează finalizarea unor aspecte esențiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare și stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, se mai arată în mesajul ministrului de Externe.
Ancheta sub egida EUROJUST
Întreaga colaborare pentru rezolvarea acestui caz complex, care a durat mai bine de un an, a avut loc într-un cadru european bine stabilit. Ministrul a explicat mecanismul din spatele succesului operațiunii (una care a implicat procurori, judecători și polițiști din ambele țări).
„Cooperarea pentru soluționarea cazului de la Muzeul Drents s-a desfășurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state”, a conchis ministrul Oana Țoiu.
