Congresul Consiliului Europei cere pregătirea coastelor pentru eroziune, dar nu obligă România să mute locuințe
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a adoptat, la 27 octombrie 2026, o rezoluție și o recomandare prin care cere pregătirea țărmurilor pentru eroziune. Recomandarea nu obligă România să mute locuințe, dar planurile românești arată riscuri pentru unele zone de pe litoral și pentru lucrările care le apără.
Documentul european vorbește despre drumuri, căi ferate și alte construcții expuse în general, fără să evalueze separat Marea Neagră sau să numească porturi și drumuri românești. În România există deja un plan pentru zona de coastă și lucrări de protecție aflate în derulare.
Unde arată planurile românești riscuri pe litoral
Planul aprobat de Guvern la 21 august 2025 folosește hărțile oficiale ale riscului de inundații și indică sectoarele Mamaia-lacul Razim și Costinești-Mangalia drept zone care trebuie urmărite. Pentru sectorul Mamaia-lacul Razim, planul ia în calcul situația în care apa trece peste lucrările de apărare.
Planul menționează și inundații provocate de ploi în Corbu, Constanța, Eforie și Costinești. Separat, furtunile și vântul puternic pot provoca inundații venite dinspre mare, mai ales în zonele joase ale Deltei Dunării.
Pentru sectorul Mangalia-Costinești, hărțile oficiale analizate în 2023 nu indică risc de inundații în zonele de coastă. Același document arată însă că, în zona localității 23 August, terenul falezei se poate eroda sau surpa. Locuințele apropiate de faleză par expuse, dar nu și calea ferată, potrivit evaluării.
Recomandarea europeană nu stabilește mutări în România
Rezoluția și recomandarea adoptate la 27 octombrie însoțesc un raport despre eroziunea coastelor. Congresul cere autorităților locale și regionale să refacă periodic hărțile de risc, să revizuiască zonele în care nu ar trebui construite clădiri și să pregătească planuri împreună cu oamenii afectați.
Raportul pune în discuție și mutarea treptată a unor locuințe, afaceri sau drumuri din locurile cele mai expuse. Este o opțiune recomandată pentru planurile viitoare, nu o hotărâre de mutare a unor proprietăți din România. Potrivit regulilor Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, recomandările Congresului sunt propuneri și nu obligă juridic statele membre; guvernelor li se cere să ofere reguli, bani și sprijin pentru măsurile locale.
Sumele pentru Europa nu sunt pierderi calculate pentru România
Congresul arată că pierderile economice provocate de eroziunea coastelor au depășit un miliard de euro pe an în Uniunea Europeană și Regatul Unit. Până la sfârșitul secolului, ele ar putea ajunge la 800 de miliarde de euro pe an dacă nu sunt luate măsuri eficiente. Prima sumă privește pierderi deja produse anual; a doua este o estimare pentru un scenariu viitor.
Documentul nu împarte aceste sume pe țări și nu calculează cât ar pierde România, un port românesc sau o anumită lucrare publică de la Marea Neagră.
Ce lucrări de protecție are deja România
Apele Române derulează, prin administrația pentru Dobrogea și litoral, proiectul „Reducerea eroziunii costiere Faza II”. Etapa a doua are un contract de finanțare semnat la 27 iunie 2024, în valoare de 2.506.335.000 de lei. Este valoarea finanțării, nu o sumă prezentată drept deja cheltuită.
Toate cele 11 loturi ale proiectului au contracte de proiectare și execuție. Apele Române arată că lotul 2 a fost recepționat în iunie 2021, iar în februarie 2024 au fost recepționate lucrările rămase din lotul 5 și o parte din lotul 4. Proiectul rămâne în derulare, cu lucrări și recepții pe loturi.
