Consiliul Concurenței a amendat băncile cu 3,73 miliarde lei pentru manipularea ROBOR. Sancțiune record pentru 10 instituții financiare.

Nota de plată pentru explozia ratelor a fost emisă, iar valoarea ei schimbă complet perspectiva asupra pieței financiare locale. Consiliul Concurenței a aplicat o sancțiune cumulată de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru 10 dintre cele mai mari bănci din România, acuzate că s-au înțeles să crească artificial indicele ROBOR.

Miza acestei decizii depășește simpla sancționare a unor instituții financiare. Vorbim despre un mecanism prin care costul creditelor a fost umflat artificial, afectând direct bugetele a sute de mii de familii și companii. Dar până la urmă, banii din aceste amenzi record nu se întorc în buzunarele celor care au plătit rate majorate, ci reprezintă venituri la bugetul de stat, urmând să fie executați de ANAF. Cine recuperează însă pierderile debitorilor?

Așa cum s-a întâmplat în 2022, când cotațiile au atins maxime istorice, guvernatorul Mugur Isărescu a semnalat public problema, spunând la acea vreme că băncile „au sărit calul” și au dus indicatorul chiar peste dobânda cheie stabilită de BNR. investigația autorității de concurență a durat aproape patru ani și a vizat exact perioada de fixing, momentul zilei în care băncile trebuie să transmită oferte independente. Numai că lucrurile au stat diferit pe piață.

RecomandăriConsiliul Concurenței a amendat cartelul taxiurilor de la Otopeni cu 4 milioane de lei. Au blocat accesul unei aplicații concurente.

Ce înseamnă concret pentru piața bancară

Potrivit datelor publicate recent de Antena3, băncile participante și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la preț.

Și nu vorbim de sume mici.

Banca Transilvania a primit cea mai mare lovitură financiară, totalizând 875,74 milioane lei, la care se adaugă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România. Lista continuă cu BCR (577,36 milioane lei), Raiffeisen Bank (442,49 milioane lei), UniCredit Bank (431,03 milioane lei) și BRD (412,47 milioane lei). Situația se aplică și altor jucători din piață. ING Bank are de achitat 405,91 milioane lei, CEC Bank 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească 96,49 milioane lei, în timp ce Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo au primit amenzi de 45,86 milioane lei, respectiv 28,1 milioane lei.

RecomandăriConsiliul Concurenţei a amendat eMAG cu 6,7 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă

Mecanismul prin care au crescut ratele

În cadrul procedurii de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie strict independente. Iar confidențialitatea lor este prevăzută de regulile europene sectoriale.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, fireste pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Indicele ROBOR influențează direct calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și pentru persoanele fizice care au împrumuturi anterioare anului 2019 și nu au trecut la IRCC. E drept că un nivel crescut favorizează creditorii, dar lovește imediat în consumatori atunci când cotațiile nu mai reflectă realitatea din piață.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Mingea este acum în terenul băncilor. Acestea au la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurențiale. În același timp, decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile. Dilema administrativă majoră este dacă ANAF va reuși să execute rapid aceste sume uriașe pentru a acoperi găurile din bugetul de stat, sau dacă litigiile complexe din instanță vor bloca încasarea banilor pentru următorii ani.

RecomandăriConsiliul Concurenței și Parchetul European își unesc forțele. Ce impact are pentru bugetul UE