Consiliul Concurenței a amendat băncile cu 710 milioane euro pentru manipularea ROBOR. Sancțiunea este record.

Sancțiunea record de 3,73 miliarde de lei aplicată sistemului bancar românesc nu reprezintă doar o corecție administrativă, ci o radiografie a modului în care costul banilor a fost gestionat în detrimentul debitorilor. Zece instituții financiare majore au la dispoziție exact două luni pentru a vira la bugetul de stat echivalentul a 710 milioane de euro, după ce Consiliul Concurenței a demonstrat coordonarea comportamentului acestora în procedura de stabilire a indicelui ROBOR.

Miza financiară a acestei decizii este uriașă și acționează pe două fronturi. Pe de o parte, bugetul public primește o injecție masivă de capital într-un an fiscal complicat, sumele fiind executorii prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) odată ce decizia este motivată. sute de mii de clienți persoane fizice și juridice, inclusiv autorități publice locale, află oficial că dobânzile plătite pentru creditele în lei au fost calculate pe baza unui indice viciat prin comunicări netransparente între bănci.

Mecanismul din spatele dobânzilor

Așa cum s-a întâmplat în 2012, când șase companii petroliere au fost amendate cu peste 200 de milioane de euro pentru o înțelegere anticoncurențială, autoritatea de reglementare lovește din nou într-o piață oligopolistă. Dar de data aceasta, mecanismul descoperit în sistemul bancar este mult mai subtil. Nu vorbim despre un cartel clasic, cu întâlniri secrete pentru fixarea unui preț unic, ci despre un schimb continuu de informații confidențiale și strategice în fereastra critică de 15 minute a procedurii de fixing.

RecomandăriConsiliul Concurenței a amendat băncile cu 3,73 miliarde lei pentru manipularea ROBOR. Sancțiune record pentru 10 instituții financiare.

Iar detaliile tehnice arată exact cum funcționa sistemul. Într-o analiză publicată recent de Mediafax, se arată că investigația declanșată în 2022 a luat la puricat date începând cu anul 2018. Inspectorii au descoperit că băncile participante își urmăreau reciproc cotațiile și utilizau metodologii comune, influențând astfel nivelul ROBOR.

„Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent, chiar dacă nu dau banii, un anumit risc trebuie să aibă. […] în schimb ele se uită una la alta, pot să vadă ce cotează o bancă și ce cotează alta și atunci poate să aibă loc o aliniere a cotațiilor lor.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Lista sancțiunilor și impactul asupra pieței

Banca Transilvania primește cea mai grea lovitură financiară, cu 875,74 milioane lei, la care se adaugă alte 85,03 milioane lei pentru faptele OTP Bank România (instituție preluată recent). Urmează Banca Comercială Română cu 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank cu 442,49 milioane lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane lei și BRD cu 412,47 milioane lei. Lista este completată de ING Bank (405,91 milioane lei), CEC Bank (332,98 milioane lei), Exim Banca Românească (96,49 milioane lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane lei) și Intesa Sanpaolo (28,1 milioane lei).

RecomandăriConsiliul Concurenței a amendat cartelul taxiurilor de la Otopeni cu 4 milioane de lei. Au blocat accesul unei aplicații concurente.

Cifrele vorbesc de la sine.

Și totuși, cum s-a ajuns la aceste sume? Dat fiind că băncile nu au o cifră de afaceri clasică, inspectorii au aplicat o metodologie specifică bazată pe venituri, amenzile reprezentând ponderi cuprinse între 5% și 7% din acestea. pentru un sistem bancar care a raportat profituri istorice constante în ultimii ani, plata acestor sume nu va bloca funcționarea instituțiilor, dar va tăia adânc din dividendele acționarilor. Deja, instituții precum Exim Banca Românească au anunțat că vor contesta amenda, susținând că au respectat pe deplin normele BNR.

Ce înseamnă concret pentru clienții cu credite

Până la urmă, cine va plăti factura acestor ajustări artificiale? Influența directă s-a resimțit asupra creditelor în lei legate de ROBOR, adică împrumuturile companiilor și creditele mai vechi ale populației (anterioare anului 2019, pentru clienții care nu au cerut trecerea la IRCC). Deși modificările zilnice ale indicelui au fost de ordinul fracțiunilor de procent, aplicate la volume uriașe de creditare pe parcursul mai multor ani, impactul cumulat este mare.

RecomandăriConsiliul Concurenţei a amendat eMAG cu 6,7 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă

Consumatorii care se consideră prejudiciați au acum o bază legală pentru a acționa băncile în instanță și a cere despăgubiri civile, însă procesul nu va fi deloc unul simplu sau automat.

„Există legislație europeană în sensul ăsta, da, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru a cere trebuie o acțiune subsecventă. Deci după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Numai că autoritatea de concurență nu a cuantificat un prejudiciu exact per consumator, lăsând această sarcină extrem de complexă în seama instanțelor de judecată. Pentru a nu bloca piața monetară, instituția a acordat băncilor un termen de 60 de zile pentru a-și ajusta comportamentul și a prezenta planuri de conformare, astfel încât ROBOR să funcționeze în continuare fără suspiciuni de viciere.

Ce urmează în instanțe

Motivarea deciziei va fi redactată în aproximativ o lună, moment din care băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a face plata către stat și a ataca sancțiunea la Curtea de Apel. Rămâne însă o necunoscută majoră pe masa sistemului juridic românesc. Instanțele civile din țară riscă să fie asaltate de mii de procese individuale pentru recuperarea prejudiciilor, iar lipsa totală de jurisprudență națională în calcularea daunelor pe legea concurenței va genera probabil un blocaj administrativ de proporții în următorii ani.