Cum a fost anul 2020 din punct de vedere al infrastructurii şi transporturilor

97

Anul 2020, an în care a izbucnit pandemia de coronavirus, a adus românilor pe domeniul transporturilor 60 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres pe care se poate circula, iar bucureştenilor mult-aşteptatul metrou în Drumul Taberei şi linia directă între aeroportul Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord Bucureşti.

În domeniul autostrăzilor, anul 2020, vine cu o dublă premieră: darea în folosinţă a primilor kilometri de autostradă înainte de termen cu mai bine de un an.

Iar Metrorex şi Alstom au semnat contractul de achiziţie pentru 13 trenuri noi de metrou care vor circula pe Magistrala 5 Drumul Taberei, cu posibilitatea achiziţionării suplimentare a încă 17 garnituri. Prima garnitură este prevăzut a fi livrată în mai puţin de 30 de luni de la semnarea contractului.

În contextul fondurior europene, în transporturi, în anul 2020 s-a înregistrat cea mai mare absorbţie de până acum în domeniu, de şase miliarde de lei.

În anul 2020, au existat şi sectoare foarte afectate de pandemie, cum este cel al aviaţiei, unde companiile aeriene TAROM şi Blue Air au apelat la ajutoare de stat aprobate de Comisia Europeană pentru a supravieţui, însă nici Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti nu s-a simţit prea bine, cu Aeroportul Otopeni, care până mai ieri era neîncăpător şi se punea problema stringentă de extindere, acum aproape pustiu.

Totodată anul 2020 nu a fost un an bun nici pentru compania naţională de transport feroviar CFR Marfă, care a primit decizie din partea Comisiei Europene să înapoieze statului aproape 400 de milioane de euro (proveniţi din conversia creanţelor în acţiuni, în anul 2013), la care se adaugă neîncasarea unor datorii de la societate, consideraţi de forul european ajutor de stat incompatibil.

În contextul financiar, anul 2020 a fost cel mai bun, din ultimii 10, în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, potrivit fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro, în timp ce, pe toate modurile de transport, au fost contractate lucrări de aproximativ 54,908 miliarde de lei, respectiv circa 11,5 miliarde de euro.

Anul acesta la nivelul CNAIR au fost încheiate contracte de execuţie în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro) din care: pentru autostrăzi şi drumuri expres în valoare de 6,7 miliarde de lei, pentru drumuri naţionale – 1,5 miliarde de lei, şi pentru variante de ocolire – 1,6 miliarde de lei.

De asemenea CNAIR a lansat licitaţii pentru proiectare/execuţie/documentaţii, validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, în valoare de 25 miliarde de lei (circa 6 miliarde de euro).

„În concluzie, anul 2020 a fost cel mai bun an, din ultimii 10, în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul CNAIR, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro. La nivel general, în anul 2020, pe toate modurile de transport au fost contractate lucrări de aproximativ 54.908 milioane de lei (circa 11,5 miliarde de euro)”, a notat Bode pe pagina sa de Facebook, la jumătatea lunii decembrie.

Numărul kilometrilor de autostradă şi drumuri expres date în trafic în 2020, acesta a ajuns la 60.

Primul segment din autostrada Ploieşti-Braşov, sectorul Predeal – Cristian, în lungime de 6,3 kilometri cu profil de autostradă şi 3,7 kilometri de drum naţional cu patru benzi, a fost deschis circulaţiei pe 17 decembrie 2020.

Pe data de 3 decembrie, cea mai mare parte din lotul 1 al Autostrăzii Sebeş – Turda, respectiv 14,8 din cei 17 kilometri, a fost deschisă traficului, după şase ani de la demararea lucrărilor şi cu o întârziere de patru ani faţă de planificarea iniţială.

Tot în anul 2020 s-a marcat darea în trafic, la începutul lunii decembrie, a primilor kilometri din Autostrada Moldovei. Este vorba de 16,27 kilometri la profil de autostradă din Varianta de Ocolire Bacău, care are în total aproape 31 de kilometri. O premieră în domeniul proiectelor de infrastructură este faptul că această investiţie a fost finalizată înainte de termen, acesta fiind ianuarie 2022, în condiţiile în care toate lucrările de infrastructură din România au înregistrat întârzieri de ani de zile.

În septembrie 2020 a fost dat în folosinţă tronsonul Biharia – Borş, în lungime de 5,35 kilometri şi lotul 2 Iernut – Cheţani din Autostrada A3 Ogra – Câmpia Turzii, de 19,90 kilometri.

În contextul feroviar, un proiect de mare interes a fost finalizat anul acesta în domeniul feroviar, şi anume legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord. Astfel, din 12 decembrie, trei operatori de transport feroviar asigură, la preţul de 4 lei/bilet, serviciul public de transport feroviar de călători între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu 72 de trenuri.

Astfel, legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Otopeni va fi asigurată pe relaţia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (şi retur) de operatorii CFR Călători, Regio Călători şi Transferoviar Călători. Durata călătoriei este 20 de minute, iar trenurile vor circula la un interval de 40 de minute pe sens (24h/24h).

Iar pentru asigurarea legăturii directe între Gara Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, şi anume: dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane de lei, finanţat de la bugetul de stat) şi construcţie linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (contract în valoare de aproape 412,72 milioane de lei, finanţat din fonduri europene şi buget de stat).

Proiectul a fost lansat în 2019. Astfel, în ziua de 26 martie 2019, CFR SA a anunţat că o asociere şi două companii au depus oferte pentru proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional ”Henri Coandă”. La 31 mai 2019, asocierea companiilor Arcada Company – ISPCF – DB Engineering & Consulting GMBH a câştigat procedura de licitaţie publică pentru proiectul „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti, Faza I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti (proiectare şi execuţie)”.

Obiectul contractului a avut drept scop asigurarea unei legături directe între Gara de Nord Bucureşti şi Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” prin construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care traversează DN1, trei podeţe, instalaţie de centralizare electronică şi o staţie de călători la terminalul T1.

Tot pe domeniul feroviar, ministrul Lucian Bode a anunţat închiderea coridorului IV prin semnarea celor trei contracte de execuţie aferente subsecţiunilor din secţiunea Braşov-Sighişoara şi semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Predeal – Braşov.

În 2020 sunt în pregătire nouă licitaţii pentru lucrări de modernizare şi realizare studii de fezabilitate pentru aproximativ 1.500 de kilometri de cale ferată. Valoarea estimată totală se ridică la 15,023 de miliarde de lei, fără TVA, din care lucrări ce însumează 14,626 miliarde de lei, fără TVA.

Domeniul feroviar de transport de mărfuri a fost marcat anul acesta de decizia Comisiei Europene ca operatorul naţional CFR Marfă să returneze ajutorul de stat considerat incompatibil, în valoare de cel puţin 570 de milioane euro, prin anularea datoriilor şi prin neîncasarea unor datorii de la societate. În consecinţă, CE a cerut României să recupereze de la companie ajutorul ilegal şi dobânzile aferente. Decizia CE prevede şase luni pentru punerea în aplicare a deciziei de recuperare, în locul perioadei obişnuite de patru luni.

În programul de guvernare pentru 2021-2024, publicat pe 24 decembrie, se menţionează că în cazul CFR Marfă au fost identificate modalităţile pentru a obţine redresarea financiară, prin continuarea activităţii operaţionale a societăţii şi fără a afecta poziţia acesteia pe piaţă şi relaţia cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia CFR Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment.

Pentru salvarea companiei, soluţia optimă identificată a fost recurgerea la procedura de concordat preventiv, care, spre deosebire de orice alte modalităţi reglementate, asigură un set de avantaje, precum: suspendarea executărilor silite în desfăşurare la momentul omologării (12.03.2020), posibilitatea negocierii modalităţii de stingere a datoriilor cu creditorii; menţinerea societăţii pe piaţă şi continuarea activităţii comerciale; durata redusă a procedurii – 24 luni (spre deosebire de procedura insolvenţei/executare silită), se spune în document.

„Ţinând cont de rolul strategic pe care SNTFM CFR Marfă SA îl are în piaţă şi pentru siguranţa naţională, este necesar ca procesul de rambursare a ajutorului de stat să asigure, deopotrivă: rambursarea integrală a ajutorului de stat; continuitatea transportatorului feroviar strategic de marfă. Obiectivul principal pentru un orizont de timp scurt şi mediu îl reprezintă implementarea unei strategii de rambursare a ajutorului de stat, astfel încât CFR Marfă să depăşească această situaţie critică, prin demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii, fiind vorba despre o companie cu un impact major în economia românească”, se mai spune în program.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata