Cum a reuşit Uzbekistanul să devină punte de producție între Europa și Asia?

De Bianca Ion 166 citiri
6 min citire
featured_image-172.png

 

Țara din Asia Centrală atrage investiții record și branduri internaționale prin reforme vamale, parteneriate industriale și o creștere economică constantă.

 

Uzbekistanul, cunoscut odată ca o răscruce comercială pe Drumul Mătăsii, își schimbă imaginea și devine un centru de producție pentru companii europene și asiatice. În ultimii ani, această țară fără ieșire la mare a reușit să atragă fabrici, tehnologie și mărci globale, datorită reformelor economice și industriale.

 

Când reformele vamale deschid noi oportunități

 

Încă din anul 2017, Uzbekistanul a înregistrat o creștere economică medie anuală de 5,3%, din informaţiile Băncii Mondiale. Un rol esențial în această evoluție l-au avut reformele din sistemul vamal.

Farkhod Olimjonov, șeful Strategiei din cadrul Comitetului Vamal, afirmă: „Vama era considerată un organism de control la frontieră. Acum este un facilitator al comerțului.”

În plus, Farkhod Olimjonov mai adaugă: „Am eliminat declarațiile pe hârtie, am introdus vămuirea electronică la distanță și am modernizat punctele de frontieră. Scopul nu este să oprim bunurile la graniță, ci să le ajutăm să se deplaseze mai repede și să producem mai multe dintre ele în țară.”

 

    • Declarațiile pe hârtie au fost înlocuite cu proceduri electronice

 

    • Posturile de frontieră au fost modernizate pentru procesarea rapidă

 

    • Importurile de materii prime pentru prelucrare locală au crescut cu 50% în ultimele nouă luni

 

 

Aceste schimbări au dus la o scădere semnificativă a importurilor de transformatoare, cupru și produse chimice, în timp ce exporturile de produse finite au crescut. Pentru companiile străine, aceste reforme înseamnă acces mai ușor la piață și costuri reduse.

 

Care sunt brandurile internaționale care aleg producția locală 

Inditex, grupul care deține Zara și Massimo Dutti, își extinde cooperarea cu autoritățile din Uzbekistan. Nigar Allaverdiyeva, reprezentanta companiei, spune: „Apreciem procedurile simplificate și tarifele reduse.” Scopul lor este să producă local întreaga gamă de produse.

 

Companiile de stat precum Navoi Mining caută parteneri pentru a produce utilaje grele și piese de schimb în Uzbekistan. Sharifjon Fayziyev afirmă: „Importul utilajelor grele sau al pieselor pentru excavatoare din țări îndepărtate costă timp și bani.”

 

Sharifjon Fayziyev adaugă: „Dacă antreprenorii locali le produc aici, economisim valută, reducem timpii de nefuncționare și creăm locuri de muncă.”

 

Care sunt noile domenii de dezvoltare?

 

Sectorul medical devine tot mai activ. Adina-Med, furnizor cu parteneri germani, consideră Uzbekistanul una dintre cele mai dinamice piețe din regiune. Investițiile străine directe au atins un record de 11,9 miliarde de dolari în 2024, confirmând interesul crescut pentru această piață.

 

Tot mai multe companii din Europa și Asia aleg să producă în Uzbekistan, profitând de infrastructura modernizată și de facilitățile fiscale oferite.

 

Europa își îndreaptă atenția spre Asia Centrală

 

Rudolf Lukavski, consilier comercial al Ambasadei Austriei la Tașkent, observă schimbarea: „Când am vizitat prima dată în 2017, aici nu erau investitori austrieci. Acum sunt peste 50.” Domeniile care atrag cel mai mult sunt tehnologia verde, agricultura, sănătatea și producția industrială.

 

    • Producătorii textili importă țesături brute, fabrică haine local și exportă produse finite în Italia și Franța

 

    • Fabricile de bijuterii cumpără aur local, îl rafinează pe plan intern și exportă produse cu valoare adăugată pe piețele internaționale

 

 

Modelul „produce acolo unde vinzi” devine tot mai popular. Guvernele din întreaga lume încurajează diversificarea lanțurilor de aprovizionare, iar Uzbekistanul profită de această tendință globală.

 

Companii precum Deli din China își extind gama de produse folosind coridoarele feroviare din Uzbekistan, iar Adina-Med, cu parteneri germani, vede piața ca una dintre cele mai dinamice din regiune.

 

Aceste mișcări reflectă o schimbare de strategie și la nivel global, unde tot mai multe guverne susțin localizarea producției pentru a reduce dependența de o singură regiune.

 

Care sunt estimările pentru Asia Centrală?

 

Uzbekistanul nu este singura țară care își adaptează strategia industrială. În Statele Unite, au fost introduse taxe vamale mai mari pentru a stimula producția internă. În Asia Centrală, schimbarea are și o componentă strategică, ținând cont de poziția geografică a regiunii.

 

Jamshid Xujaev subliniază: „PIB-ul nostru s-a dublat în opt ani, iar exporturile de produse finite cresc mai rapid ca niciodată. Vrem să construim industrii care nu doar înlocuiesc importurile, ci concurează și la nivel global.”

 

Următorul obiectiv este atragerea de investiții în producție orientată spre export, care să respecte standardele internaționale. Dacă această strategie va avea succes, Asia Centrală ar putea deveni un centru important de producție, nu doar un simplu coridor de tranzit.

 

Autoritățile sunt optimiste că interesul investitorilor se va transforma în dezvoltare durabilă și exporturi competitive pe piața internațională.

 

Transformările din Uzbekistan arată cum o țară poate deveni un actor-cheie în economia globală, adaptându-se rapid la noile realități ale pieței și consolidându-și poziția între Europa și Asia.