Cum au ajuns 43 de oameni să piardă 3,6 milioane de lei într-o schemă cu deepfake și call-centere

O acțiune comună a autorităților din România, Republica Moldova și Ucraina, desfășurată miercuri, 25 iunie 2026, a vizat o rețea transnațională care ar fi păcălit victime să investească în platforme fictive, folosind inclusiv materiale video false generate cu inteligență artificială. Ancheta indică până acum 43 de victime și un prejudiciu total estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei.

Mai precis, în dosarul de înșelăciune cu investiții, acces ilegal la sisteme informatice și operațiuni financiare frauduloase au fost puse în executare 8 mandate de percheziție domiciliară în România și 17 în Ucraina. Dintre cele 17 percheziții din Ucraina, 4 au vizat sedii de call-centere. Raportat la cele 43 de victime identificate până acum, prejudiciul mediu ajunge la aproape 83.700 de lei pentru fiecare caz, ceea ce arată că nu a fost vorba despre sume izolate, ci despre depuneri repetate, tot mai mari.

Miza pentru public este simplă: schema nu s-a bazat doar pe reclame false, ci și pe o etapă de contact direct, în care victimele erau evaluate telefonic, împinse spre depuneri succesive de bani și, în unele cazuri, convinse să cedeze date de card sau să instaleze programe de acces la distanță. Din acel moment, suspecții puteau prelua controlul asupra dispozitivelor folosite de victime.

Platformele fictive copiau nume care inspiră încredere

Ancheta vizează activități desfășurate din 2023. Victimele erau atrase să creadă că investesc în criptomonede sau acțiuni prin platforme cu denumiri precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL. Potrivit datelor anchetatorilor, anunțurile online promiteau câștiguri rapide și sigure, exact formula care apasă pe reflexul de a nu rata o oportunitate.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a descris mecanismul într-un comunicat.

„Autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite.”

Schema continua după completarea unor formulare online. Operatorii din call-centere contactau telefonic victimele, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare. Iar după primele depuneri, presiunea creștea: victimele erau convinse să transfere sume tot mai mari, până când platformele deveneau inaccesibile și legătura cu cei care le contactaseră se rupea.

Deepfake-ul folosit la promovarea falsă a investițiilor

Un element distinct al cazului este folosirea materialelor video false generate cu AI, de tip deepfake. Acestea ar fi prezentat persoane publice din România care ar fi încurajat astfel de investiții. Identitățile acestor persoane nu sunt precizate în informațiile făcute publice până acum.

Conform Mediafax, anchetatorii leagă promovarea agresivă din social media de eficiența mai mare a înșelăciunii, pentru că mesajul fraudulos nu mai apărea ca o reclamă anonimă, ci ca o recomandare venită aparent din partea unor figuri cunoscute.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a punctat explicit această componentă.

„Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI care au promovat un conținut de tip «deepfake», în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România.”

Dar riscul concret pentru utilizatori apare înainte de pierderea banilor. Când o victimă oferă date de card sau instalează software de acces la distanță, frauda nu mai înseamnă doar o investiție falsă, ci și acces la conturi, dispozitive și alte informații financiare.

Perchezițiile au dus la ridicarea a peste 150 de sisteme informatice

În urma descinderilor au fost ridicate peste 150 de sisteme informatice, adică telefoane mobile, laptopuri, calculatoare și dispozitive de stocare. La acestea se adaugă peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, documente și alte probe materiale.

Ca ordin de mărime, suma de peste 157.000 de euro este mult sub prejudiciul total estimat la 3,6 milioane de lei, ceea ce sugerează că recuperarea integrală a banilor va depinde de pașii ulteriori ai anchetei, nu doar de bunurile ridicate la percheziții. Informațiile publicate până acum nu precizează ce măsuri vor fi dispuse ulterior cu aceste sume și bunuri.

În România sunt cercetate 7 persoane. Numai 2 au fost depistate până în prezent, iar celelalte se află în afara spațiului UE. Aici este una dintre dificultățile principale ale dosarului: chiar dacă perchezițiile au avut loc simultan în trei state, localizarea și aducerea în fața justiției a suspecților care operează din afara Uniunii Europene este mai complicată decât în cazul celor aflați pe teritoriul statelor participante la anchetă.

Mecanismul fraudei: de la reclame la control la distanță

Acțiunea a fost coordonată de EUROJUST și sprijinită de EUROPOL, în cadrul unei echipe comune de anchetă. Participarea Republicii Moldova și a Ucrainei arată caracterul transfrontalier al operațiunii și faptul că infrastructura folosită de grupare nu era concentrată într-un singur stat.

Și tiparul fraudei este relevant: de la simpla reclamă mincinoasă s-a ajuns la o combinație de pseudonime, manipulare telefonică, platforme fictive și acces tehnic la dispozitivele victimelor. Pentru public, acesta este semnalul de alarmă cel mai clar: promisiunea de „profituri garantate, rapide și substanțiale”, mai ales când este împinsă prin clipuri virale și apeluri insistente, este exact formula pe care anchetatorii o leagă de această rețea.

Dosarul vizează fapte comise începând din 2023, iar până acum au fost identificate 43 de victime și un prejudiciu estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei.