Cutremur la vârful statului român. O decizie radicală blochează cheltuielile fără limită
Președintele Nicușor Dan a blocat la Curtea Constituțională o lege controversată care permitea cheltuieli nelimitate și arbitrare în marile companii de stat. Decizia vizează direct banii întreprinderilor publice ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe bursă.
REZUMAT:
- Șeful statului a atacat la CCR modificările aduse guvernanței corporative a companiilor de stat
- Noile reguli deschideau ușa pentru cheltuieli uriașe ale directorilor și administratorilor publici
- Sunt vizate direct întreprinderile publice listate la bursă și bugetele acestora
Traseul legislativ și încălcarea regulilor parlamentare
Documentul trimis judecătorilor constituționali expune o serie de nereguli grave în procedura parlamentară.
Mai exact, este vorba despre Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2018. Acest act normativ a fost gândit inițial pentru completarea articolului 1 din Ordonanța de urgență nr. 109/2011. Această ordonanță de bază este exact legea care reglementează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice din România. Însă lucrurile au derapat complet în momentul în care legea a ajuns pe masa deputaților. Aleșii au introdus direct amendamente noi, la punctele 1 și 2, fără ca acestea să treacă vreodată prin dezbaterea și votul Senatului.
Și astfel a fost încălcat grav principiul bicameralismului parlamentar.
Potrivit documentului oficial trimis judecătorilor, se constată o anomalie majoră urmărind parcursul legislativ al actului normativ adoptat. Mai exact, în cuprinsul legii dezbătute la Senat nu a fost discutat absolut deloc conținutul normativ al prevederilor nou-introduse ulterior la Camera Deputaților. Această lipsă de dezbatere în prima cameră sesizată anulează practic rolul Senatului în procesul de legiferare pe acest subiect sensibil legat de banii publici.
Președintele atrage atenția că aceste modificări făcute pe furiș în camera decizională contravin direct principiului legalității și lovesc în interesele naționale din activitatea economică.
„Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că punctele 1 şi 2 introduse direct de Camera Deputaţilor […] contravin principiului legalităţii, principiului bicameralismului, precum şi principiului vizând protejarea intereselor naţionale în activitatea economică”, se arată în textul trimis la CCR.
Banii companiilor de stat, la discreția directorilor
Miza reală a acestui conflict legislativ o reprezintă accesul necontrolat la fondurile companiilor de stat.
Șeful statului precizează clar că, printr-un amendament introdus de legiuitor ca alineat distinct, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate. Aceste sume uriașe ar urma să fie realizate în mod complet arbitrar în cadrul companiilor deținute de stat. Documentul vizează în mod specific întreprinderile publice ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe bursă.
Dar beneficiarii direcți ai acestor modificări sunt exclusiv șefii companiilor de stat.
Actul normativ adoptat modifică radical regimul juridic al cheltuielilor de mandat. În cazul sistemului unitar de conducere, prevederile se aplică direct administratorilor și directorilor. Or, în cazul sistemului dualist, noile reguli vizează membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului. Toți acești șefi ar fi putut genera cheltuieli fără o limită superioară impusă de lege, sumele fiind justificate doar de scopul exercitării mandatelor.
Impactul direct asupra cetățeanului de rând
Consecințele acestei legi lovesc direct în bugetul public și, implicit, în buzunarul fiecărui român.
Companiile de stat administrează resurse naționale și bugete formate inclusiv din banii contribuabililor. Orice cheltuială arbitrară sau nelimitată făcută de directorii acestor întreprinderi publice înseamnă, în realitate, o gaură în bugetul de stat. Când o companie publică raportează profituri mai mici din cauza cheltuielilor conducerii, statul încasează dividende mai mici. Astfel, rămân mai puțini bani la bugetul central pentru pensii, spitale, școli sau proiecte majore de infrastructură rutieră.
Curtea Constituțională urmează să introducă pe rol această sesizare și să stabilească un termen clar pentru judecarea argumentelor prezentate.
