Danemarca pierde procesul cu o mama din Groenlanda. Copilul a fost luat la doua ore dupa nastere
Keira Alexandra Kronvold a obținut o decizie favorabilă la Curtea Supremă din Danemarca, după ce autoritățile i-au luat fiica, pe nume Zammi, la doar două ore după naștere. Cazul a avut loc în noiembrie 2024, iar copilul a fost plasat imediat într-o familie adoptivă daneză.
Motivul invocat de autorități
V-ați gândit vreodată că un stat european ar putea despărți o mamă de nou-născutul ei pe motiv că nu atinge un anumit standard cultural? Exact asta s-a întâmplat aici. Separarea s-a făcut în baza unor teste psihometrice controversate, cunoscute sub numele de FKU, folosite de danezi pentru evaluarea capacității parentale.
Femeia a relatat că i s-a spus direct la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul.
O situație de-a dreptul revoltătoare.
Să fim serioși, aplicarea unor grile europene standardizate pentru a măsura competențele unei populații indigene ridică mari semne de întrebare. Până la urmă, instanța a stabilit vineri că testele respective erau complet depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Ce a decis Curtea Supremă
Magistrații din vestul Danemarcei au concluzionat clar că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.
Iar reacțiile avocaților nu au întârziat să apară după pronunțarea sentinței. Avocatul femeii, Gert Dyrn, a explicat impactul hotărârii. El a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul în fața presei.
Presiuni internaționale și schimbarea legii
Cazul a generat reacții masive din partea activiștilor pentru drepturile omului și a depășit rapid granițele țării. Organizația Națiunilor Unite a intervenit și a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Așa cum semnalează Mediafax în documentarea acestui dosar, presiunea publică uriașă a forțat guvernul danez să interzică utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză abia în mai 2025. Subiectul a căpătat la un moment dat și o dimensiune geopolitică (amplificată pe fondul tensiunilor generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda).
Dar lucrurile nu s-au rezolvat peste noapte pentru mamele afectate.
Precedent pentru alte dosare nesoluționate
Zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii chiar și în prezent, în ciuda modificării legislației. Hotărârea de vineri nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, Zammi, procedurile de reintegrare fiind complexe.
Numai că decizia instanței creează un precedent juridic masiv. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate ar putea cere acum anularea deciziilor luate împotriva lor în instanțele inferioare.
Autoritățile daneze vor fi nevoite să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment exact în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
