De ce a ales să rămână la Finanțe ministrul desemnat. Miza pentru pensii și credibilitatea României
Alexandru Nazare (ministrul desemnat al Finanțelor) a anunțat luni, 22 iunie, după audierile din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului, că își continuă activitatea la Ministerul Finanțelor, invocând nevoia de a păstra credibilitatea României în fața creditorilor, a Comisiei Europene și a agențiilor de rating.
În practică, avertismentul lui vizează un prag sensibil: România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar o coborâre în categoria nerecomandată investițiilor, numită și „junk”, ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat față de nivelul actual și o presiune suplimentară asupra bugetului. Iar acea presiune nu rămâne doar în bilanțul Ministerului Finanțelor. Ea ajunge în spațiul disponibil pentru pensii, investiții și alte cheltuieli publice.
Nazare a explicat că decizia de a rămâne a fost luată după o consultare cu Mugur Isărescu (guvernatorul Băncii Naționale a României), tocmai pentru a evita un nou semnal de instabilitate într-un moment în care guvernul este încă în formare. Poziția sa în viitorul Executiv va avea un caracter tehnic, iar el rămâne suspendat din funcția de membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Miza este dublă. Pe termen scurt, statul încearcă să convingă investitorii că își poate ține sub control deficitul. Pe termen mediu, trebuie să arate că are un plan credibil și pentru anii următori, inclusiv pentru 2027, când programul de guvernare prevede indexarea pensiilor.
Iulie și august devin testul de credibilitate pentru noul guvern
După respingerea unei propuneri anterioare de guvern, incertitudinea politică a devenit ea însăși o problemă fiscală. Pentru agențiile de rating, nu contează doar cifrele brute, ci și capacitatea unui Executiv stabil de a le susține prin decizii politice.
Potrivit digi24.ro, Alexandru Nazare a spus că „am decis să rămân. Consider că pot avea o contribuție în a menține ratingul României în această perioadă, a menține o discuție echilibrată și a fi un interlocutor credibil cu creditorii noștri, cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating”.
Același oficial a indicat explicit fereastra critică a următoarelor săptămâni: „Următoarele luni sunt foarte importante în privința evaluărilor agențiilor de rating din iulie și august.” Calendarul exact al acestor evaluări nu a fost anunțat până acum, dar mesajul politic este limpede: noul guvern trebuie să intre rapid cu o formulă clară și cu un plan fiscal apărat public de ministrul Finanțelor.
Dar riscul nu a fost formulat indirect. Întrebat despre posibilitatea unei retrogradări, Nazare a răspuns: „Există un pericol.”
Deficitul de 1,2% din PIB după aprilie este sub ținta anuală, dar presiunea mare abia urmează
La finalul lunii aprilie, deficitul bugetar era de aproximativ 1,2% din PIB. Raportat la ținta pentru întregul an, de 6,2% din PIB pe metodologia cash și 6% din PIB pe metodologia ESA, nivelul de după primele patru luni este, aritmetic, sub plafonul anual, nu peste el. Numai că tocmai cheltuielile mari din a doua parte a anului și capacitatea politică de a ține linia bugetară vor conta în evaluarea externă.
Nazare a susținut că „ținta de 6,2% este considerată astăzi o țintă credibilă”. Pentru cititor, traducerea este simplă: Guvernul încearcă să transmită că nu schimbă acum ținta de deficit și că nu intră într-o nouă renegociere publică a cifrelor, care ar fi interpretată ca semn de slăbiciune fiscală.
Comisia Europeană și agențiile de rating urmăresc constant situația fiscală a României. O abatere de la țintele asumate nu produce doar un semnal contabil. Ea poate ridica prețul la care statul se finanțează, iar acel cost suplimentar este plătit tot din buget.
Pensiile sunt promise pentru 2027, dar fără procent de majorare anunțat
Una dintre temele cu impact direct pentru populație rămâne indexarea pensiilor. Programul de guvernare o prevede pentru 2027, însă fără un procent fixat acum. Asta înseamnă că majorarea nu este încă o sumă bugetată clar, ci o intenție dependentă de resursele disponibile la momentul construirii bugetului pe acel an.
Nazare a precizat: „În program este menționată indexarea pensiilor fără un procent anume care va fi stabilit la momentul elaborării bugetului pe anul 2027.”
Și aici apare legătura cu ratingul de țară. Cu cât finanțarea statului devine mai scumpă, cu atât spațiul pentru cheltuieli sociale și investiții este mai îngust. Nu înseamnă automat că pensiile nu cresc, ci că orice promisiune devine mai greu de acoperit fără tăieri, taxe suplimentare sau împrumuturi mai costisitoare.
Ministerul Finanțelor trebuie să achite 3,4 miliarde de lei către Pfizer în circa două luni
Pe lângă presiunea generală a deficitului, bugetul are în față și o plată punctuală mare. Ministrul desemnat a anunțat că Ministerul Finanțelor va trebui să facă o plată de 3,4 miliarde de lei către Pfizer într-un interval de aproximativ două luni.
Declarația lui a fost directă: „Urmează o plată pentru Pfizer de 3,4 miliarde de lei pe care va trebui să o facem într-un interval de aproximativ două luni.” Sursa nu a precizat stadiul unor eventuale negocieri pentru diminuarea impactului acestei sume și nici cum va fi eșalonată în execuția bugetară curentă.
Iar această obligație vine exact în perioada indicată de Nazare drept decisivă pentru rating, iulie și august. Cu guvernul încă în curs de formare și cu evaluări externe în apropiere, Ministerul Finanțelor intră în următoarele săptămâni cu trei dosare simultane: menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB cash și 6% din PIB ESA, apărarea ratingului de țară și plata de 3,4 miliarde de lei către Pfizer în aproximativ două luni.
