De ce a fost asasinat președintele din Haiti? Țara este măcinată de sărăcie, violențe și haos politic

498

Președintele haitian Jovenel Moïse a fost asasinat în primele ore ale dimineții de 7 iulie 2021, după ce un comando i-a atacat locuința privată de lângă Port-au-Prince, capitala țării. Șeful statului insular a fost ciuruit cu 12 gloanţe. Soția lui a fost grav rănită și dusă în Statele Unite. Aceasta a povestit ulterior, că totul s-a petrecut extrem de repede, încât soțul ei nu a avut timp să aibă nicio reacție.

Potrivit poliţiei din Haiti, 28 de mercenari străini au comis asasinatul: 26 de columbieni şi doi americani de origine haitiană. Până acum, 20 de suspecţi au fost arestaţi şi trei au fost ucişi. Însă motivaţia crimei nu este clară deocamdată.

Cert este că asasinarea lui Moïse a pus capăt unei președinții de patru ani și jumătate care a aruncat națiunea, deja greu încercată, într-o criză și mai adâncă. Sunt mulți cei care și-ar fi dorit să-l vadă pe Jovenel Moise plecat de la putere.

În prezent, Republica Haiti este o țară insulară din America Centrală, în Marea Caraibilor, situată în vestul insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are graniță cu Republica Dominicană la est, iar cu o populație de 11,4 milioane de locuitori, este a treia cea mai populată țară din Caraibe.

Jovenel Moïse, în vârstă de 53 de ani, era născut în 1968, ceea ce înseamnă că a crescut în timpul dictaturii Duvalier din Haiti. La fel ca majoritatea haitienilor de astăzi, a trăit în vremuri tulburi – a avut parte de dictatori, de lovituri de stat și de violențe pe scară largă, inclusiv asasinate politice.

De altfel, Moïse și-a croit drum în politică folosindu-se de conexiunile politice pe care și le făcuse ca om de afaceri. Inițial, el a investit în afaceri legate de mașini. Apoi, a ajuns în sectorul agricol – care reprezintă o parte importantă a economiei din Haiti, unde mulți oameni trăiesc din agricultură.

În contextul social-bancar, în anul 2014, Agritrans, compania de finanțare agricolă a lui Moïse, a lansat o plantație de banane organice, în parte cu împrumuturi luate de la stat. Crearea acestei plantații a dus la strămutarea a sute de țărani, care au primit doar compensații minime.

Din punct de vedere al stategiilor politice, afacerea i-a adus, în schimb, lui Moïse proeminență. În calitatea lui de faimos exportator de banane, Moïse l-a întâlnit în 2014 pe președintele haitian de atunci, Michel Martelly. Deși nu avea nicio experiență politică, Moïse a devenit succesorul ales de Martelly la următoarele alegeri din Haiti.

Martelly era extrem de nepopular la sfârșitul mandatului său, dar liderii partidului său au presupus că Moïse va fi mai bine cotat, având în vedere că venea din agricultură și era cunoscut de oameni.

Însă Moïse abia a reușit să câștige alegerile din noiembrie 2016. La vot au venit mai puțin de 12% dintre haitieni. Slaba sa victorie electorală a venit după doi ani de voturi amânate și de fraude electorale din partea guvernului lui Martelly.

În 2017, în primul său an de mandat, Senatul haitian a emis un raport în care îl acuza pe președinte de deturnarea, în profitul afacerii sale cu banane, a cel puțin 700.000 de dolari, bani publici provenind dintr-un fond de dezvoltare pentru infrastructură numit PetroCaribe.

Lipsit de încredere din partea poporului, Moïse s-a bazat pe forță pentru a rămâne în funcție. El a încercat să transforme Haiti într-un soi de stat polițienesc, reînființând armata națională la două decenii după ce aceasta fusese desființată și creând o agenție de informații interne cu puteri de supraveghere.

De la începutul anului trecut, Moïse a guvernat numai prin decrete. El a închis practic legislativul haitian prin refuzul de a organiza alegeri parlamentare, care erau programate în ianuarie 2020. Totodată, i-a demis sumar pe toți primarii aleși ai țării, în iulie 2020, când mandatele lor au expirat.

Pe fondul social, mandatul lui Moise a fost marcat, de asemenea, de proteste susținute. Oamenii au ieșit în stradă din cauza penuriei de gaze și a deselor pene de curent și din cauza austerității fiscale ce a provocat o inflație rapidă și deteriorarea condițiilor de trai.

La toate acestea s-au adăugat atacurile comise de bande. Câteva sute de persoane au fost ucise în astfel de violențe. Activiștii pentru drepturile omului susțin că înrăutățirea conflictelor dintre bande are legătură tot cu politica, dar și cu interesele de afaceri, pentru că afaceriștii folosesc grupurile armate în scopuri personale.

În ultimele luni, multe cartiere din capitala Port-au-Prince au devenit zone interzise, iar unul dintre cei mai puternici șefi de bandă din Haiti a avertizat că lansează o „revoluție” împotriva elitelor politice și de afaceri din țară. Activiștii pentru drepturile omului susțin însă că șeful de bandă ar fi avut mai degrabă legături cu Moise decât cu forțele de opoziție.

Însuși Jovenel Moise vorbise despre „forțe întunecate” care s-ar afla în spatele acestor tulburări: colegi politicieni și oligarhi corupți, care ar fi fost nemulțumiți de încercările sale de a curăța contractele guvernamentale și de a reforma politica haitiană. Dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.

Statele Unite, care sunt principalul donator pentru Haiti și care exercită de mult timp o influență majoră în politica haitiană, au condamnat la 30 iunie ceea ce au descris ca fiind o încălcare sistematică a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a atacurilor asupra presei din această țară. Administrația Biden a îndemnat guvernul haitian să contracareze proliferarea bandelor și a violenței.

În plus, protestele de stradă au explodat la începutul anului 2021, după ce Moïse a refuzat să organizeze alegeri prezidențiale și să demisioneze la sfârșitul mandatului său de patru ani, în februarie. El a susținut că mandatul său se încheia un an mai târziu, în februarie 2022, deoarece alegerile din Haiti din 2016 fuseseră amânate.

Înainte de a muri, Moïse plănuia să modifice Constituția haitiană pentru a consolida puterile președintelui și pentru a-i prelungi mandatul. De altfel, în primul său mesaj de după atac, soția președintelui asasinat, Martine Moise, a sugerat că soțul ei a fost omorât din motive politice și a făcut referire chiar la acest referendum constituțional, care i-ar fi conferit președintelui mai multă putere.

Luni de zile înainte de asasinarea sa, protestatarii haitieni au cerut demisia lui Moïse.

Din punct de vedere democratic şi social, multor haitieni, acapararea nedemocratică a puterii de către Moïse le-a amintit de dictatura exercitată timp de 30 de ani – și susținută de SUA – a lui François Duvalier, cunoscut sub numele de „Papa Doc”, și apoi a fiului său, Jean-Claude „Baby Doc” Duvalier.

De altfel, atât Papa Doc, cât și Baby Doc s-au bazat pe asasinate și violență pentru a rămâne la putere, având aprobare tacită occidentală, din cauza intereselor politice legate de Haiti. În timpul dictaturii Duvalier, oamenii de afaceri americani din Haiti s-au asigurat că investițiile lor rămân profitabile, făcând presiuni pentru ca salariile angajaților să rămână mici, iar condițiile de muncă precare.

Când protestele din Haiti au pus capăt regimului în 1986, Baby Doc a fugit din țară. Familia Duvalier s-a îmbogățit, dar țara a fost lăsată în colaps economic și ruină socială.

Constituția haitiană din 1987, pe care Moïse voia să o schimbe, a fost scrisă la scurt timp după aceea, pentru a se asigura că Haiti nu va mai aluneca niciodată înapoi în dictatură.

În contextul colaborărilor politice, dincolo de utilizarea violenței de stat pentru a suprima opoziția, protestatarii anti-Moïse îi reproșau, chiar înainte de uciderea sa, o altă asemănare cu epoca Duvalier: sprijinul Statelor Unite. În martie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că susține decizia lui Moïse de a rămâne în funcție până în 2022, pentru a da timp țării afectate de criză să „își aleagă liderii și să restabilească instituțiile democratice din Haiti”.

Această poziție – care o reflectă și pe cea a organizațiilor internaționale care dețin o influență substanțială în Haiti, cum ar fi Organizația Statelor Americane – a întărit ceea ce mai rămăsese din legitimitatea lui Moïse de a rămâne președinte.

De altfel, probabil tocmai pentru a nu stârni suspiciuni, atacatorii care l-au asasinat pe președinte erau mascați și s-au dat drept agenți ai agenției americane de luptă împotriva drogurilor, DEA. Aceștia au fost filmați în timp ce strigau prin megafon că lucrează pentru DEA și că sunt în misiune.

În acest sens, haitienii nemulțumiți de sprijinul american constant acordat controversatului lor președinte au organizat numeroase demonstrații în fața Ambasadei SUA din Port-au-Prince, în timp ce haitienii americani din SUA au protestat în fața Ambasadei haitiene din Washington.

Politic, de la invadarea și ocuparea militară a statului Haiti, între 1915 și 1934, și până la susținerea regimului Duvalier, SUA au jucat un rol major în Haiti.

După cutremurul devastator din Haiti din 2010, organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite și organizații non-profit precum Crucea Roșie Americană au avut, de asemenea, o prezență importantă în această țară.

Acum, președintele nepopular pe care puterile străine l-au sprijinit, în speranța de a obține o oarecare stabilitate politică în Haiti, a fost ucis. Controversele legate de putere rămân. Haiti este polarizat din punct de vedere politic și se confruntă cu o foamete din ce în ce mai mare. Temerile legate de o prăbușire a ordinii sunt tot mai mari. Republica Dominicană vecină și-a închis granița cu Haiti și și-a întărit securitatea.

Asasinarea lui Moise vine, pe de altă parte, pe fondul unui vid de putere în Haiti.

Chiar în această săptămână, președintele desemnase un prim-ministru pentru a-l înlocui pe Claude Joseph, premierul interimar, dar persoana nominalizată, Ariel Henry, nu a mai apucat să depună jurământul.

Șeful Curții Supreme de Justiție a murit luna trecută de COVID și nu a fost încă înlocuit.

În prezent, Prim-ministrul și cabinetul său – adică guvernul lui Claude Joseph – au anunțat inițial că vor prelua puterea executivă până la alegerea unui nou președinte, în conformitate cu Constituția haitiană. Din această poziţie, Joseph a susţinut discursuri către naţiune, a semnat decrete şi a avut discuţii cu reprezentanţii altor state în ultimele zile.

Sâmbătă, Senatul din Haiti a anunţat că l-a ales pe liderul său, Joseph Lambert, ca succesor interimar al preşedintelui asasinat Jovenel Moise.

Cu toate acestea, Senatul, camera superioară a Parlamentului din Haiti, nu a mai avut cvorum din ianuarie 2020. Prin urmare, nu este clar dacă Lambert va putea totuşi să prea funcţia de preşedinte interimar.

Pentru că alegerile generale programate pentru octombrie 2019 au fost anulate, numai mandatele a 10 din cei 30 de senatori mai sunt valabile, restul au expirat.  Opt din cei zece senatori rămași au votat pentru Lambert, iar doi s-au abţinut, conform unor relatări media.

Alegerile generale erau programate abia pentru luna septembrie, alături de referendumul controversat al lui Jovenel Moise privind noua Constituție.

În aceste condiții, guvernul haitian a cerut Statelor Unite şi ONU să trimită trupe în Haiti pentru a ajuta la securizarea unor obiective strategice. Asasinarea președintelui a declanșat unele tulburări civile în Haiti. Starea de urgență rămâne în vigoare în toată țara.

„După asasinarea preşedintelui, ne-am gândit că mercenarii ar putea distruge unele infrastructuri pentru a crea haos în ţară. În cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat al SUA şi cu responsabili ai ONU am făcut această solicitare”, a declarat un oficial guvernamental.

SUA au declarat că nu intenționează să ofere asistență militară „deocamdată”. Deși nu vor oferi trupe, vor trimite experți FBI pentru a ajuta la ancheta asupra asasinării președintelui. Și Columbia și-a trimis propriii agenți, în condițiile în care s-a spus că marea majoritate a membrilor comandoului erau columbieni. Însă în Haiti sunt voci care susțin că ei ar fi doar niște țapi ispășitori și că adevăratul creier al atacului este autohton.

Sursa: Digi24.ro
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata