luni, 11 mai 2026

Caută în Jurnalul Național

Afaceri

De ce prețurile din supermarketuri nu sunt niciodată la fel?

Silviu Ungureanu · 05 septembrie 2025 · Actualizat: 08:39
ChatGPT Image 4 sept. 2025 14 21 42

 

În prezent, orice cumpărător atent, a observat acest lucru: intri într-un supermarket, găsești o sticlă de ulei la 10 lei, iar în alt magazin, aceeași marcă și aceeași cantitate costă 11,50 lei sau chiar mai mult. La fel se întâmplă cu laptele, pâinea, cafeaua sau detergenții. Diferențele nu sunt mari la prima vedere, dar puse cap la cap, fac o mare diferență în bugetul lunar.

De ce există aceste diferenţe?

Întrebarea firească este: de ce există aceste diferențe? Dacă produsul este identic, fabricat în aceeași fabrică și distribuit în același ambalaj, de ce prețurile nu sunt la fel peste tot? Răspunsul stă într-un amestec complex de factori: politica de preț a fiecărui lanț de magazine, costurile operaționale, negocierile cu furnizorii, dar și psihologia de consum.

Germania introduce taxa pe zahar in supermarketuri. Preturile la sucuri cresc cu 32 de centi
RecomandariGermania introduce taxa pe zahar in supermarketuri. Preturile la sucuri cresc cu 32 de centi

Cum influențează lanțurile de supermarketuri prețurile produselor?

Un aspect esențial de înțeles este că fiecare lanț de supermarketuri are propria strategie comercială. Unii aleg să practice prețuri mai mici la produsele de bază, pentru a atrage clienții în magazin, chiar dacă profitul este minim. Această strategie se numește „produs cap de raft” sau „loss leader” – ideea fiind că oamenii vin pentru laptele ieftin, dar vor cumpăra și alte produse mai scumpe.

Alte supermarketuri aleg să mențină prețuri mai mari la toate produsele, mizând pe faptul că oferă o experiență de cumpărare mai confortabilă, un sortiment mai diversificat sau un brand mai puternic, care inspiră încredere.

Astfel, chiar dacă produsul este același, contextul în care este vândut diferă. Supermarketul stabilește prețul nu doar pe baza costului, ci și pe baza poziționării sale pe piață.

Acte necesare pentru dosarul de pensie
RecomandariActe necesare pentru dosarul de pensie

Contează locația magazinului sau costurile ascunse din spatele prețurilor?

Un alt factor major este locația. Supermarketurile situate în centrul orașelor, în zone cu chirii mari și costuri ridicate de operare, vor avea prețuri mai mari pentru a-și acoperi cheltuielile. În schimb, magazinele aflate la periferie, unde costurile logistice și de chirie sunt mai mici, își permit să reducă prețurile.

Mai mult, magazinele din orașe mici sau sate pot avea prețuri diferite de cele din marile orașe. Transportul mărfii, costurile de depozitare și volumul vânzărilor joacă un rol important. Un supermarket dintr-un oraș mare vinde zeci de mii de unități zilnic, ceea ce îi permite să negocieze reduceri semnificative cu furnizorii. În schimb, un magazin mic, cu vânzări reduse, nu are aceeași putere de negociere.

Ce rol au negocierile dintre furnizori și supermarketuri?

Un element mai puțin cunoscut publicului larg este că prețurile nu sunt dictate doar de producători, ci și de negocierile dintre furnizori și supermarketuri. Un lanț mare de magazine, cu sute de locații, are o putere imensă de negociere. Poate impune reduceri de preț, termene de plată mai lungi sau chiar taxe suplimentare pentru plasarea produselor pe rafturi.

Ce inseamna un bun public si un bun privat
RecomandariCe inseamna un bun public si un bun privat

Practic, supermarketul poate vinde același produs mai ieftin decât un magazin mic, pentru că l-a cumpărat la un preț mai bun de la furnizor.

Acest fenomen explică de ce o cafea identică poate costa 20 de lei într-un lanț și 24 de lei în altul. Nu înseamnă că un magazin face speculă, ci doar că relația comercială diferă.

Cum sunt gândite etichetele din supermarket

În contextul psihologic, prețurile nu sunt stabilite la întâmplare. În spatele fiecărei etichete există o strategie psihologică. Celebrele prețuri care se termină în „,99” nu sunt o coincidență, ci o tactică de marketing. Un produs care costă 9,99 lei este perceput de creier ca fiind mai aproape de 9 lei decât de 10, chiar dacă diferența este de un singur ban.

De asemenea, unele supermarketuri aplică strategia „produselor ancoră”. De exemplu, pun la raft un produs similar, dar mult mai scump, pentru a face restul ofertei să pară mai avantajoasă. În realitate, scopul este să orienteze cumpărătorul spre produsul dorit de magazin. Astfel, prețurile diferite pentru același produs pot fi parte dintr-o strategie de marketing mai amplă, menită să influențeze comportamentul consumatorului.

Un alt motiv pentru care prețurile diferă este politica de promoții. Fiecare supermarket are campanii proprii, unele foarte agresive, altele mai discrete. Un produs care costă 15 lei într-un magazin poate fi redus la 12 lei într-altul, doar pentru că acel lanț de magazine a negociat o campanie cu furnizorul. Promoția este temporară, dar creează percepția că acel supermarket are prețuri mai bune în general.

Problema este că, imediat după terminarea promoției, prețul poate reveni chiar peste nivelul inițial. În acest fel, consumatorul este prins într-un joc continuu de reduceri și creșteri, fără să știe care este prețul real al produsului.

Cum influențează inflația și politica fiscală prețurile?

Un factor extern, dar extrem de important, este contextul economic. Inflația, cursul valutar și taxele impuse de stat se reflectă în prețurile de la raft. De exemplu, în urma creșterii TVA de la 19% la 21%, fiecare produs a devenit mai scump, indiferent de magazin. Însă modul în care supermarketurile gestionează această creștere diferă. Unele aleg să transfere imediat costul către consumator, altele absorb temporar o parte din creștere pentru a păstra clienții.

Astfel, pentru o perioadă, același produs poate costa mai mult într-un magazin și mai puțin în altul, chiar dacă ambii furnizori au fost afectați de aceleași taxe.

De exemplu, cum se pune preţul pe  laptele UHT de 1 litru?

Să luăm un exemplu concret: o cutie de lapte UHT de 1 litru, marca X. Într-un supermarket din centrul orașului, prețul este 8,20 lei. Într-un magazin discount, la periferie, același lapte costă 7,50 lei. Într-un alt lanț, aflat în promoție, prețul scade chiar la 6,99 lei.

Produsul este identic, fabricat în aceeași fabrică. Diferența vine din politica fiecărui magazin: costuri operaționale, putere de negociere și campanii promoționale. Pe parcursul unui an, dacă o familie cumpără 20 de cutii de lapte lunar, diferența de 1 leu per cutie se traduce în 240 de lei economisiți sau pierduți. Această sumă, aplicată la toate produsele cumpărate, arată cât de mult contează unde faci cumpărăturile.

Cum să gestionezi diferențele de prețuri ca și consumator

Cea mai bună strategie pentru cumpărători este informarea. Compararea prețurilor între magazine și urmărirea promoțiilor reale pot aduce economii semnificative. În era digitală, există aplicații care îți arată prețurile pentru același produs în diferite supermarketuri, economisindu-ți timp și bani.

De asemenea, merită să îți faci un obicei din a vizita mai multe magazine. Chiar dacă pare incomod, diferențele de prețuri pot fi substanțiale, mai ales la produse de bază. Un alt truc este să cumperi în cantități mai mari atunci când produsul preferat intră la promoție. Atenție însă la termenul de valabilitate, pentru a nu transforma economia în risipă.

Prețurile din supermarketuri nu reflectă doar costul de producție, ci și strategia comercială, negocierile, costurile logistice și psihologia de marketing. De aceea, același produs poate costa diferit în două magazine. Pentru consumator, aceste diferențe nu sunt banale, pentru că se acumulează și duc la economii sau pierderi considerabile.

Aşadar, înțelegerea mecanismelor din spatele prețurilor îi oferă cumpărătorului o putere reală: aceea de a face alegeri informate și de a-și proteja bugetul. Într-o perioadă în care inflația și costurile de trai cresc constant, fiecare leu contează.

Adevărul este simplu: supermarketurile joacă un joc sofisticat al prețurilor, iar consumatorii trebuie să învețe regulile pentru a nu pierde.

Sursa: financiarul.ro