Dependența de 71% de importuri de petrol scumpește totul de la benzină la mâncare
Creșterea prețului petrolului funcționează, pentru o economie ca a României, aproape ca o taxă suplimentară pusă peste tot. Pentru că suntem dependenți masiv de petrol și produse petroliere din import, o nouă creștere susținută a cotațiilor riscă să întârzie dezinflația și să erodeze serios veniturile reale. petrolul scump nu înseamnă doar benzină mai scumpă, ci un efect în lanț care ajunge până la prețul pâinii.
Primul val lovește direct la pompă
Efectul în lanț începe aproape întotdeauna la pompă. Aici apare primul val inflaționist, când benzina și motorina se scumpesc, iar cheltuiala gospodăriilor crește imediat. Un studiu realizat pe 10 mari state importatoare și exportatoare de petrol arată că scumpirea țițeiului împinge în sus inflația mai ales în transport și echipamente. Iar efectul este mult mai puternic în țările importatoare.
Și România a văzut exact același lucru în anii de vârf ai șocului energetic. Datele Băncii Naționale a României (BNR) estimează că, în 2021-2022, aportul inflaționist al combustibililor la rata anuală a inflației IPC a fost de aproximativ 2 puncte procentuale în 2021 și de 1 punct procentual în 2022. E drept că efectul a fost temperat atunci de schema de compensare a prețului la pompă.
Companiile și balanța comercială, următoarele victime
Dar al doilea val lovește companiile. Când cresc carburanții, cresc inevitabil și costurile de transport și logistică, iar asta se mută rapid în prețul oricărui produs care trebuie adus din fabrică pe raft. Al treilea val este mai puțin vizibil, dar adesea mai periculos, afectând cursul valutar, balanța externă și marjele firmelor.
BNR arată că o creștere a prețului petrolului afectează negativ PIB-ul prin reducerea venitului disponibil al populației și comprimarea marjelor companiilor energo-intensive. Cifrele sunt clare. În 2022, factura de import pentru produse energetice a fost aproape triplă față de 2021, ajungând la circa 7,4 miliarde de euro. Odată cu scăderea prețurilor la energie în 2023, deficitul pe această grupă s-a redus cu aproximativ 30%, până la 5,2 miliarde de euro.
Efectul este aproape matematic.
Abia după aceea apar efectele de runda a doua, cele care cimentează inflația în economie. O creștere a inflației indusă de petrol tinde să fie urmată, în Europa, de majorări salariale de magnitudine apropiată în următoarele două trimestre. Acesta este momentul în care șocul inițial la combustibili devine o problemă generală de prețuri.
România, expusă total șocurilor externe
Vulnerabilitatea României nu este doar o teorie, ci este confirmată de cifrele oficiale. Potrivit BNR, țițeiul și produsele petroliere au rămas principala sursă de energie primară, cu 36,1% din totalul resurselor în 2023. Mai grav este că dependența de importuri a fost de 71% din necesar. În aceste condiții, șocurile externe de pe piața petrolului nu rămân „afară”, ci intră direct în economie.
Și, hai să vedem, cum se traduce asta în buzunarele noastre? Potrivit INS, rata anuală a inflației IPC a fost de 9,3% în februarie 2026. Pe metodologia armonizată a Eurostat, România a avut o inflație anuală de 8,3% în aceeași lună, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
Scumpirile se văd repede, ieftinirile… mai greu
Un detaliu important este că scumpirile se transmit mai repede și mai puternic decât se traduc scăderile în ieftiniri. V-ați întrebat vreodată de ce prețul la pompă scade mai greu decât urcă? Studiul IZA arată exact acest lucru, iar datele BNR pentru România confirmă tendința: răspunsul prețurilor de consum la o majorare a petrolului este ușor mai pronunțat decât reacția la o scădere.
Dinamica recentă arată perfect această legătură. BNR notează că inflația IPC a încheiat anul 2024 la 5,14%, iar pe segmentul combustibililor ritmul anual de creștere a prețurilor s-a accelerat cu 2,7 puncte procentuale, până la 5,1%, pe fondul majorării accizelor. În schimb, în prima parte a lui 2025, inflația a coborât la 4,85% în aprilie, în bună măsură pentru că prețurile interne ale carburanților au reflectat corecția cotației internaționale Brent.
Iar un ultim aspect, deloc de neglijat, este contextul. Transmisia șocului petrolier spre inflație, arată tot BNR, este mai puternică atunci când creșterea vine pe fondul unor șocuri de cerere și, mai ales, în perioadele în care inflația este deja ridicată.
