Factura României la petrol, minus 35%. Importurile de țiței scad cu o cincime.

Dependența cronică a României de țițeiul extern, situată la aproape 80% din necesarul de consum, înregistrează o scădere neașteptată în primele luni din 2026. Volumul importurilor s-a redus cu aproape o cincime, iar factura totală a scăzut cu peste 35%, oferind o gură de oxigen nesperată pentru deficitul balanței comerciale.

Mai puțini bani scoși din țară pentru petrol înseamnă o presiune mai mică pe cursul valutar și pe bugetul de stat. Numai că această reducere a importurilor nu vine dintr-o minune tehnologică sau dintr-o descoperire de noi zăcăminte locale. scăderea reflectă atât prețurile mai mici pe piețele internaționale, cât și o reducere a volumelor procesate, o ecuație care afectează direct lanțul de aprovizionare cu carburanți. V-ați gândit vreodată cât ne costă exact această dependență de conductele și vapoarele străine?

Așa cum s-a întâmplat în anii precedenți, când orice tensiune geopolitică umfla automat prețurile la pompă, acum vedem efectul unei conjuncturi de piață favorabile pe termen scurt. Dar lucrurile stau puțin diferit dacă privim structura internă a resurselor, unde declinul natural al extracției domestice își spune cuvântul de la un trimestru la altul, forțând rafinăriile să caute rute alternative de aprovizionare.

RecomandariS&P menține ratingul BBB minus al României dar păstrează perspectiva negativă

Ce înseamnă concret pentru balanța comercială

Cifrele vorbesc de la sine.

În primele două luni din 2026, România a importat 1,25 de milioane de tone de petrol, marcând o scădere de 17,8% față de cele 1,52 de milioane de tone aduse în același interval din 2025. Iar impactul financiar este și mai vizibil la nivel macroeconomic. Factura plătită a coborât la 546.704.820 de euro, o diferență masivă față de cele 841.142.290 de euro achitate anul trecut. Prețul mediu pe kilogram a scăzut de la 0,55 euro la 0,43 euro.

Structura furnizorilor arată o continuitate clară în zona Mării Caspice. Kazahstanul rămâne principalul partener, deși ponderea sa a scăzut ușor de la 65% la 63%. Azerbaidjanul ocupă locul secund cu 16%, iar Norvegia intră pe podium cu 8%. Restul cantităților provin din Libia (6%) și Côte d´Ivoire (1%). Datele furnizate de Mediafax arată că anul trecut aveam Guyana pe locul trei cu 11%, dar fluxurile comerciale maritime s-au reorientat rapid.

RecomandariProducția de țiței a României scade cu 8,9% în ianuarie dar și importurile sunt în declin

Declinul producției interne și rețeaua de rafinare

Oricât de ieftin ar fi importul într-o anumită lună, baza energetică a unei țări stă în capacitatea proprie de producție. Și aici datele indică un regres continuu. Producția internă a fost de 379,7 mii tone echivalent petrol în primele două luni, acoperind doar 23,21% din resurse. Declinul volumelor extrase local a fost de 8,6%.

Situația este detaliată în rapoartele singurului producător local de țiței (OMV Petrom), care procesează întreaga cantitate extrasă la rafinăria Petrobrazi.

„Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 4,4%, un declin mai mare comparativ cu media zilnică de producție care a scăzut cu 4,2%, deoarece 2024 a fost an bisect. Producția de țiței și condensat a scăzut cu 7,7%, la 17,6 mil bbl, iar producția de gaze naturale a scăzut cu 1,4%, la 20,5 mil bep.” – Raport OMV Petrom 2025

Țițeiul din import ajunge masiv la Petromidia Năvodari. Operată de Rompetrol, această facilitate a procesat anul trecut 5,37 de milioane de tone din totalul de 8,9 milioane importate la nivel național. Materia primă ajunge aici prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, un sistem care permite descărcarea unei nave de până la 160.000 de tone într-un interval de 24-36 de ore. Unitatea funcționează în regim integrat cu rafinăria Vega din Ploiești, care prelucrează anual 350.000 de tone pentru produse specifice precum bitumuri și solvenți ecologici.

RecomandariUcraina se pregateşte să blocheze total importurile de produse petroliere din România, livrate pe apă

Ecuația aprovizionării rămâne pe masa decidenților guvernamentali pentru restul anului. Ministerul Energiei trebuie să gestioneze funcționarea pieței cu o a treia mare rafinărie (Petrotel) oprită din cauza sancțiunilor și cu un declin constant al zăcămintelor interne, în timp ce cotațiile internaționale dictează direct costul final suportat de consumator.