S&P menține ratingul BBB minus al României dar păstrează perspectiva negativă
Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3”, evitând o retrogradare care ar fi putut afecta costurile de finanțare ale statului. totusi, perspectiva asociată ratingului a fost menținută la „negativă”, semnalizând riscuri considerabile în următorii ani. Decizia vine în contextul în care Guvernul Bolojan a implementat o serie de măsuri fiscale pentru a controla deficitul bugetar.
Creștere economică aproape de stagnare în 2026
Analiștii S&P anticipează o perioadă dificilă pentru economia națională, cu o creștere prognozată de doar 0,25% în acest an. Această încetinire drastică este pusă pe seama mai multor factori, printre care consolidarea bugetară, consumul privat redus și instabilitatea geopolitică ce afectează prețurile materiilor prime. Măsurile fiscale adoptate, deși necesare pentru echilibrarea bugetului, vor pune presiune pe puterea de cumpărare.
Într-un comunicat, agenția a detaliat motivele acestei prognoze pesimiste. „Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare… Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în analiza S&P. O revenire este așteptată abia după acest an dificil.
Perspectivele pe termen mediu sunt mai optimiste, însă condiționate de o serie de factori. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, au precizat analiștii.
Țintele de deficit și riscurile de implementare
Coaliția de la București și-a asumat un parcurs ambițios de reducere a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% din PIB în 2027. S&P se așteaptă ca deficitul guvernamental să scadă la 6,5% din PIB în 2026, venind de la 7,7% din PIB în 2025. Bugetul pe anul în curs este văzut ca un angajament ferm pentru controlul cheltuielilor și înghețarea veniturilor din sectorul public.
Numai că implementarea acestor planuri nu este lipsită de obstacole. Analiștii S&P avertizează asupra provocărilor care pot apărea. „totusi, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii’, subliniază comunicatul agenției.
Motivele perspectivei negative
Menținerea perspectivei negative este un semnal de alarmă clar transmis de S&P. Aceasta indică o probabilitate semnificativă de retrogradare a ratingului în următorii doi ani dacă riscurile identificate se materializează. Principalele vulnerabilități sunt legate de capacitatea guvernului de a susține pe termen lung consolidarea finanțelor publice și de expunerea la șocuri externe.
Explicația oferită de agenție este directă. „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, si, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite’, au subliniat analiștii S&P.
Ce înseamnă ratingul pentru economia României
Confirmarea ratingului „BBB-” este o veste bună pe termen scurt, deoarece menține România în categoria țărilor cu grad de investiții recomandat (investment grade). O retrogradare la categoria „junk” (speculativă) ar fi dus la creșterea dobânzilor la care se împrumută statul pe piețele internaționale, costuri care s-ar fi reflectat în taxe mai mari sau investiții publice mai mici. si, o astfel de decizie ar fi descurajat investitorii străini, cu potențiale efecte negative asupra cursului de schimb și a pieței muncii. Perspectiva negativă funcționează însă ca un avertisment serios, indicând că pericolul unei retrogradări rămâne prezent.
S&P a conturat clar scenariile pentru viitor. Agenția ar putea retrograda ratingul României dacă traiectoria de consolidare fiscală deviază mare de la așteptări, fie din cauza unor măsuri guvernamentale insuficiente, fie din cauza unei creșteri economice mai slabe decât cea anticipată. O altă cauză ar putea fi amplificarea presiunilor externe, cum ar fi o criză prelungită pe piața energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. În schimb, perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” doar dacă deficitele externe și fiscale se reduc substanțial, pe fondul unei reveniri solide a creșterii economice.
