vineri, 27 februarie 2026

Caută în Jurnalul Național

Diverse

Descoperire de morminte romane intarzie proiectul unui spital din Romania

Ursei Marius · 27 februarie 2026 · Actualizat: 16:31
Descoperire de morminte romane intarzie proiectul unui spital din Romania

O descoperire arheologică de proporții pe șantierul Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța a declanșat un conflict deschis între autoritățile locale și arheologi. Peste 30 de morminte din perioada romană au ieșit la iveală, blocând lucrările de consolidare finanțate prin PNRR și generând întârzieri care ar putea costa bugetul local jumătate de milion de euro, potrivit Digi24.

Proiectul de modernizare a unității medicale este acum într-un impas, cu lucrări amânate de peste trei luni. Potrivit Digi24, tensiunile au escaladat, Primăria Constanța anunțând demersuri judiciare pentru recuperarea prejudiciului, în timp ce Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) respinge acuzațiile.

Ce comori au ieșit la iveală pe șantierul spitalului

Într-un comunicat transmis vineri, reprezentanții MINAC au detaliat amploarea descoperirilor care au impus prelungirea cercetării arheologice preventive. Este vorba despre o necropolă complexă, cu artefacte valoroase.

„În stadiul actual al cercetării arheologice, menţionăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menţionăm descoperirea a două piese excepţionale: o inscripţie în limba greacă, ce atestă o asociaţie religioasă la Tomis în secolul III, precum şi un umbo – partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar”, se arată în comunicatul transmis de MINAC Constanţa.

Arheologii resping acuzațiile de întârziere

Muzeul subliniază că durata unor astfel de săpături nu poate fi estimată cu precizie de la început, fiind direct legată de complexitatea vestigiilor găsite. Mai mult, arheologii susțin că și-au făcut datoria cu prisosință, lucrând în condiții dificile pentru a nu încetini nejustificat proiectul.

„Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situaţiile invocate referitoare la întârziere şi la creşterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiştii arheologi şi-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar şi în condiţii meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheţ la sol), condiţii care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de şantier”, se mai spune în comunicat.

Spitalul este amplasat în perimetrul sitului arheologic „Necropola oraşului antic Tomis” și în zona de protecție a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta” din secolul IV, ceea ce a impus de la bun început cercetarea arheologică.

Primăria amenință cu procese pentru recuperarea prejudiciului

Pe 25 februarie, Primăria Constanța a anunțat public că lucrările sunt blocate. Conform graficului inițial, construcția trebuia să fie deja la nivelul fundației și al unei părți din primul etaj. În schimb, șantierul stagnează.

„Lucrările de modernizare şi consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. (…) Lucrările, parte a proiectului „Creşterea eficienţei energetice a Spitalului Municipal Constanţa”, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrează întârzieri faţă de graficul iniţial. Demolarea şi reconstruirea primului tronson al unităţii medicale sunt amânate de peste trei luni din cauza prelungirii cercetării arheologice obligatorii, impusă prin avizul autorităţilor competente”, a transmis municipalitatea.

Primarul Vergil Chițac acuză că întârzierile pot duce la pierderea fondurilor europene și a anunțat măsuri dure. Edilul a precizat că va notifica Ministerul Culturii și va acționa în instanță.

„În consecinţă, voi notifica Ministerul Culturii de situaţia creată, pentru că dacă, după demolarea şi a celuilalt corp de clădire, cercetarea arheologică va continua de aceeaşi manieră, vom avea întârzieri de cel puţin patru luni şi costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro. (…) Vom face o analiză a situaţiei în ansamblu şi vom acţiona atât în penal, cât şi în civil pentru a ne recupera prejudiciul creat”, a atenționat Chițac.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește-ne și pe Google News