DESPĂGUBIRILE PENTRU ACCIDENTE RUTIERE ȘI DREPTUL DE A SOLICITA PLATA DE LA FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR
În contextul aglomerării urbane și a producerii unui număr semnificativ de accidente rutiere anual în România, conform datelor statistice publicate pe website-ul Parlamentului European, considerăm că prezintă importanță cunoașterea normelor aplicabile, aducând în vedere posibilitatea obținerii despăgubirilor cuvenite persoanelor vătămate.
Producerea unui accident rutier poate genera prejudicii importante, de la pagube materiale până la vătămări corporale, pierderea capacității de muncă sau, în cele mai grave situații, decesul unei persoane. În mod obișnuit, despăgubirea este solicitată de persoana prejudiciată de la asigurătorul RCA al vehiculului vinovat. Există însă situații în care societatea de asigurări intră în insolvență sau faliment, iar recuperarea despăgubirii poate fi realizată prin mecanismul instituit de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
Când poate fi solicitată despăgubirea de la FGA?
Potrivit Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, FGA are rolul de a proteja creditorii de asigurări împotriva consecințelor falimentului sau lichidării asigurătorilor.
În principiu, persoana care pretinde o creanță de asigurare poate solicita plata din disponibilitățile FGA după îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în legătură cu asigurătorul și procedura de faliment.
Articolul 12^1 din Legea nr. 213/2015 stabilește momentul de la care se naște dreptul de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fond. Pentru anumite categorii de creditori RCA, dreptul ia naștere la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară prin care se constată existența indiciilor stării de insolvență și imposibilitatea redresării asigurătorului sau, după caz, prin care este retrasă autorizația acestuia și este avizată procedura de lichidare.
Cum se formulează cererea către Fond?
Persoana prejudiciată trebuie să formuleze o cerere de plată motivată, adresată Fondului de Garantare a Asiguraților. Articolul 14 din Legea nr. 213/2015 prevede că cererea trebuie transmisă în scris și însoțită de înscrisurile justificative din care să rezulte existența și cuantumul creanței. În situația în care documentele nu pot fi prezentate în copie legalizată, legea permite, în anumite condiții, depunerea unor copii sau a unei declarații pe propria răspundere, cu indicarea motivului pentru care nu pot fi prezentate copiile legalizate.
Cererea trebuie să cuprindă, între altele, datele de identificare și contact ale solicitantului, cuantumul sumei pretinse, datele contractului de asigurare și, dacă există, datele dosarului de daună, precum și modalitatea în care solicitantul dorește efectuarea plății. Documentele redactate într-o limbă străină trebuie însoțite de traducere autorizată în condițiile legii.
În practică, dosarul poate include polița RCA, documentele privind producerea accidentului, procesul-verbal sau actele emise de organele competente, documentele medicale, actele privind veniturile pierdute, facturile și chitanțele aferente cheltuielilor, documentele privind reparația autoturismului și orice alte înscrisuri care contribuie la stabilirea prejudiciului.
Ce prevede Norma ASF nr. 24/2019?
Procedura este detaliată prin Norma ASF nr. 24/2019 privind Fondul de garantare a asiguraților, care reglementează, printre altele, instrumentarea dosarelor de daună, constatarea prejudiciilor și evaluarea despăgubirilor.
Norma ASF nr. 24/2019 stabilește și faptul că, pentru încasarea sumelor cuvenite, creditorul trebuie să completeze o cerere de plată motivată, potrivit modelului aplicabil despăgubirilor.
Conform art. 17 din Norma ASF nr. 24/2019, după înregistrarea cererii de plată, Fondul evaluează dreptul la despăgubire și cuantumul acesteia pe baza documentelor existente la dosarul de daună și a prevederilor legale aplicabile. Fondul poate solicita documente suplimentare și, atunci când există motive temeinice, poate efectua investigații sau poate solicita expertize.
Pentru accidentele rutiere, constatarea poate avea la bază documentele emise de autoritățile competente, constatarea amiabilă, declarațiile persoanelor implicate și alte documente din care rezultă cauzele și împrejurările evenimentului. Fondul poate solicita documente suplimentare și, atunci când există motive temeinice, poate efectua investigații sau poate solicita expertize.
Care este limita despăgubirii?
Un aspect esențial este plafonul în limita căruia FGA poate efectua plata. Până de curând, legislația prevedea un plafon maxim de despăgubire de 500.000 lei pentru o creanță de asigurare. În forma actuală a Legii nr. 213/2015, pentru anumiți creditori de asigurări, art. 15 alin. (5) stabilește că plata se efectuează în limita plafonului de garantare reprezentat de limita maximă de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA, iar alin. (6) stabilește modalitatea de determinare a acestei limite.
Totuși, pentru creditorii care nu se încadrează în situația de excepție menționată mai sus, art. 15 alin. (2) prevede plafonul general de 500.000 lei pentru o creanță de asigurare.
Ce despagubiri se obține în caz de vătămare corporală sau deces?
În cazul vătămărilor corporale sau al decesului, Legea nr. 213/2015 prevede reguli speciale privind stabilirea despăgubirilor morale, acestea urmând să fie determinate potrivit principiului echității și în raport cu consecințele fizice și psihice suferite.
Pe lângă daunele morale, în cazurile soldate cu vătămări corporale, victimele pot solicita: cheltuieli medicale și de spitalizare;costuri pentru recuperare medicală sau tratamente ulterioare; pierderi de venit cauzate de incapacitatea temporală sau totală de muncă etc.
Cu titlu de exemplu, în cazul unui deces, conform art. 1391 alin. (2) din Codul Civil persoanele îndreptățite la solicitarea despăgubirilor sunt ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile şi soţul, pentru durerea încercată prin moartea victimei. Pe lângă daunele morale, persoanele îndreptățile pot solicita cheltuielile directe şi indirecte prilejuite de înmormântare.
De ce este importantă asistența juridică?
Procedura FGA presupune analizarea unor documente și a unor aspecte juridice și tehnice care pot influența în mod direct valoarea despăgubirii. Un avocat accidente rutiere poate analiza actele accidentului, întinderea prejudiciului și documentele medicale sau financiare, poate contribui la întocmirea cererii de plată și poate verifica dacă suma solicitată este justificată.
În cazul în care cererea este respinsă total sau parțial, persoana prejudiciată nu este lipsită de posibilitatea de a contesta soluția. Potrivit art. 13 din Legea nr. 213/2015, împotriva deciziei motivate de respingere se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanțele civile de la sediul Fondului, conform regulilor speciale prevăzute de lege.
Prin urmare, persoanele prejudiciate într-un accident rutier trebuie să verifice cu atenție situația asigurătorului RCA, momentul de la care s-a născut dreptul de a solicita plata de la FGA, documentele necesare și cuantumul real al prejudiciului. Un avocat accidente rutiere poate oferi sprijin atât în etapa administrativă, cât și, dacă este necesar, în etapa contestației judiciare.
