Detaliile numirii lui Kovesi la EPPO dezvăluie lipsa susținerii politice. Biocrația europeană rigidă.

Laura Codruța Kovesi a intrat în cursa pentru conducerea Parchetului European (EPPO) într-un moment în care structurile statului român declanșaseră o ofensivă judiciară fără precedent împotriva sa. La șapte ani de la acele evenimente, detaliile procedurale scot la iveală un tablou instituțional complicat, marcat de lipsa totală a susținerii politice de la București și de o birocrație europeană rigidă.

Dincolo de relatările personale, miza reală a acestor dezvăluiri arată mecanismele de putere din spatele ușilor închise. Ele demonstrează cum un stat membru poate încerca să saboteze o candidatură la vârful UE, lăsând jocurile de culise să dicteze arhitectura unei noi instituții antifraudă.

Fără sprijin politic și cu dosare penale

În 2018, revocarea din fruntea Direcției Naționale Anticorupție (printr-o procedură care a tensionat la maximum scena politică internă) părea să însemne finalul parcursului său instituțional. Numai că lucrurile au luat o cu totul altă turnură pe plan extern.

RecomandariConsultări la Cotroceni pentru formarea noului Guvern. Președintele Nicușor Dan a declanșat procedura.

Într-un interviu publicat recent de Mediafax, fosta șefă a DNA a explicat contextul extrem de ostil în care și-a pregătit dosarul pentru Bruxelles. Cifrele vorbesc de la sine.

„Întâmplător aveam vreo 44 de verificări disciplinare. A fost și dosarul penal, unul dintre, 5 sau 6 dosare penale care au fost deschise împotriva mea. Pusese acea măsură preventivă a interdicției de a părăsi țara exact înainte de a mă prezenta la acest interviu. Erau foarte multe atacuri.” – Laura Codruța Kovesi, Procuror-șef EPPO

Și totuși, presiunile nu s-au oprit la granița țării. Chiar în ziua interviului decisiv, a primit o scrisoare de amenințare la hotelul din capitala Belgiei, un gest clar de intimidare menit să destabilizeze candidatul cu cele mai mari șanse tehnice.

RecomandariPNL devansează PSD în sondaje. AUR își consolidează prima poziție.

O jumătate de procuror pentru Europa

Dar obstacolele politice au fost doar prima parte a ecuației. Odată ajunsă la faza negocierilor administrative, Kovesi s-a lovit de viziunea contabilă a Comisiei Europene. V-ați gândit vreodată cum arată o instituție europeană de forță pe hârtie?

Bugetul inițial propus era de doar 8-10 milioane de euro, o sumă pe care un simplu parchet de curte de apel din România o consumă într-un singur an. Mai mult, schema de personal prevedea un număr de-a dreptul absurd: 32,5 angajați.

„Când m-am așezat am văzut bugetul era între 8 și 10 milioane de euro și scria 32,5 angajați. M-am mai uitat o dată și am întrebat sunteți convinși că e ok? 32 virgulă, 32 punct. Da, zice. Păi și cum? Ce-s ăștia 32,5 angajați. Deci ăsta e numărul de procurori pe care tu poți să-l ai la viitorul Parchet European.” – Laura Codruța Kovesi, Procuror-șef EPPO

Explicația oficialilor de la Bruxelles a fost că procurorii urmau să lucreze cu jumătate de normă, împărțiți între autoritatea națională și cea europeană. Până la urmă, o astfel de subordonare dublă ar fi anulat din start independența operațională a noului parchet, un detaliu pe care echipa de management a trebuit să îl corecteze din mers.

RecomandariConditia pusa de PSD pentru noul guvern. functia de premier

Astăzi, Parchetul European gestionează dosare complexe de fraudă cu fonduri UE în majoritatea statelor membre. Mandatele actualilor procurori delegați intră treptat în faza de reevaluare, iar guvernele naționale pregătesc deja noile propuneri pentru arhitectura instituției.