România produce jumătate din echipamentele programului SAFE. Economia prioritizează industria de apărare.

Peste jumătate din producția aferentă programului european SAFE va fi realizată direct în unitățile industriale din România. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a confirmat că fondurile vor fi direcționate cu prioritate către resuscitarea capacităților autohtone de apărare și crearea de noi locuri de muncă.

Dincolo de cifrele seci, decizia schimbă complet paradigma achizițiilor militare din ultimii ani. Miza reală este reindustrializarea unor platforme de stat aflate pe marginea prăpastiei, guvernul preferând să direcționeze finanțarea externă către o producție internă care să genereze taxe și locuri de muncă, în loc să importe exclusiv echipamente gata asamblate din afara granițelor.

Bani europeni cu dobândă redusă

După 35 de ani de subfinanțare cronică, industria națională de apărare primește o gură de oxigen printr-un mecanism financiar mult mai relaxat. La nivel comunitar, regula de bază impune ca minim 65% din producția aferentă acestui program să rămână în interiorul Uniunii Europene. Iar autoritățile de la București încearcă acum să asigure o cotă cât mai mare din această producție pentru uzinele locale.

RecomandariVremea extremă lovește România la jumătatea lunii mai. Unde s-au înregistrat minus 10 grade

Așa cum a explicat oficialul guvernamental, mecanismul vine cu un cost de finanțare aflat mult sub media pieței. Într-o analiză publicată recent de Mediafax, sunt detaliate exact aceste avantaje economice majore pe care statul român încearcă să le capitalizeze.

„Este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual.” – Irineu Darău, Ministrul Economiei

Ce se va produce pe teritoriul românesc

Cifrele vorbesc de la sine.

RecomandariZelenski si Mark Rutte vin la Bucuresti pentru Summitul B9. Romania va produce drone militare

Peste 50% din producție se va face efectiv în România, în mod direct. Acest volum uriaș de comenzi ar trebui să genereze cerere și pentru industriile conexe, inclusiv zona automotive, care ar putea trece prin procese ample de retehnologizare. Dar unde merg mai exact acești bani? La prima vedere, planul vizează companii de stat istorice. Se caută soluții urgente pentru platforma de la Victoria, se încearcă salvarea șantierului naval de la Mangalia, iar pentru zona de armament ușor și muniție sunt vizate direct fabricile de la Cugir și Sadu.

„Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone.” – Irineu Darău, Ministrul Economiei

Termenul limită pentru reindustrializare

Și totuși, planurile de pe hârtie se lovesc adesea de realitatea din teren. capacitatea statului de a absorbi acești bani (aproximativ 1% din PIB anual) și de a moderniza liniile de producție rămâne o provocare administrativă uriașă. Planul Ministerului Economiei este trasat pe o perioadă de patru ani și jumătate, timp în care aceste fabrici trebuie să treacă de la stadiul de simplă supraviețuire la producție de tehnică militară la standarde NATO.

RecomandariRomânia produce drone cu Ucraina într-un proiect de 200 de milioane de euro

Orizontul de timp asumat oficial de autorități pentru a avea un domeniu al apărării complet reindustrializat este anul 2030. Până atunci, provocarea imediată este semnarea efectivă a parteneriatelor cu firmele de stat și deblocarea situației juridice de la Mangalia pentru a putea începe construcția celor patru nave militare cerute de structurile de forță.