DIICOT a găsit 413 bolnavi în centrele Asociației Bunul Samaritean din Bihor.
413 bolnavi au fost găsiți de procurorii DIICOT în centrele Asociației „Bunul Samaritean” din județul Bihor, după descinderi făcute cu sute de forțe de ordine. Anchetatorii susțin că, sub paravanul unei asociații caritabile conduse de Viorel Pașca (55 de ani), peste 2.000 de oameni ar fi fost exploatați ani la rând pentru pensii, indemnizații de handicap, economii și donații.
13 milioane de lei ar fi fost obținuți în doar câțiva ani, potrivit procurorilor, într-o structură care funcționa de 20 de ani fără acreditare sau licență pentru servicii sociale. Diferența dintre cele două repere arată și miza anchetei: 413 oameni erau încă în centre la momentul intervenției, iar peste 2.000 reprezintă amploarea pe care DIICOT o atribuie exploatării în timp.
Pentru cei preluați acum, consecința imediată este una de supraviețuire: a fost amenajat un spital mobil pe câmp, au fost chemate sute de ambulanțe, autospeciale SMURD și mașini de pompieri, iar 48 de medici legiști au fost mobilizați. La Ministerul Muncii s-a deschis o celulă de criză imediat după descinderi, cu scopul de a găsi locuri de cazare pentru sutele de bătrâni și bolnavi scoși din centre.
Iar datele care ies din anchetă pun presiune și pe instituțiile care trebuiau să verifice astfel de servicii. Asociația ar fi funcționat două decenii fără licențiere, deși anul trecut, în 2023, s-a pus problema acreditării. Florin Manole, fost ministru al Muncii, a spus că problema era cunoscută la nivel administrativ.
Rețeaua ar fi exploatat peste 2.000 de oameni pentru bani și donații
Procurorii spun că victimele erau aduse inclusiv din spitale, apoi li se făceau certificate de handicap pentru încasarea ajutoarelor și pensiilor de la stat. Rețeaua ar fi confiscat pensiile, indemnizațiile de handicap și economiile oamenilor. O altă sursă de bani venea din donații.
Pe un teren viran aflat lângă un cimitir a fost ridicat și un cimitir în care, potrivit anchetatorilor, erau înhumați cei care mureau, iar ajutorul de înmormântare intra în conturile asociației. Numai că ancheta nu privește doar condițiile din centre, ci și traseul banilor publici și privați care ar fi alimentat acest sistem.
Potrivit Observatornews, în unele cazuri existau și sume virate în conturile asociației din indemnizațiile de însoțitor. Vlad Popa, primarul comunei Tinca, a descris mecanismul astfel: „33 de persoane. Ceva indemnizație de însoțitor. 2.000 (n.red. de lei) și un pic, în funcție de grad. Vin într-un cont la noi și apoi sunt repartizați. În conturile persoanelor, au carduri.”
Pentru familiile care au donat ori pentru contribuabilii din ale căror taxe s-au plătit ajutoarele sociale, miza concretă este că anchetatorii vorbesc despre 13 milioane de lei obținuți în câțiva ani din exploatarea unor persoane vulnerabile. Suma trebuie citită și prin comparație cu statutul declarat al asociației: una caritabilă, nu un furnizor autorizat de servicii sociale.
Condițiile precare din centre au necesitat intervenție medicală de urgență
Mihaela Melconian, purtător de cuvânt DIICOT, a descris una dintre cele mai grave vulnerabilități constatate de anchetatori.
„Victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire fără a le fi asigurate condițiile minime, persoane desemnate să administreze medicația necesară nu știau să scrie și să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiilor.”
Detaliul este esențial fiindcă mută discuția din zona administrativă în cea a riscului direct pentru viață. Nu este vorba doar despre lipsa unei licențe, ci despre tratament medical gestionat, potrivit DIICOT, de oameni care nu puteau citi nici numele medicamentelor.
Hadrian Borcea, de la UPU SMURD Bihor, a arătat ce au găsit echipele medicale la preluarea pacienților.
„Acum am primit doi pacienți, unul cu un traumatism cranian vechi de câteva zile, neîngrijit, neasistat până acum medical, și încă un pacient care avea nevoie de administrare de oxigen.”
Si acest tablou explică de ce intervenția nu s-a limitat la percheziții și audieri. Pentru o parte dintre cei 413 oameni găsiți în centre, problema nu mai era una de confort sau de legalitate, ci una de asistență medicală imediată.
Instituțiile se confruntă cu întrebarea cine trebuia să oprească sistemul
Viorel Pașca (55 de ani), adus la București pentru audieri, susține că a cerut autorităților să preia beneficiarii. „Eu le trimit solicitări de aproape un an, prin care îi rog să vină să preia beneficiarii. (…) Nu am nimic de ascuns”, a declarat acesta.
În contrapunct, Mircea Mălan, președinte CJ Bihor, afirmă că oamenii care ajungeau în sistem erau evaluați. „Nu există persoană care să ajungă la DGASPC cu nevoi și care să nu fi fost evaluată și dacă îndeplinește condițiile să fi fost internată.”
Dar aici apare ruptura care va conta în anchetă și în eventualele verificări administrative. Dacă asociația a funcționat 20 de ani fără acreditare, iar în 2023 chestiunea licențierii fusese deja ridicată, întrebarea nu mai este doar cine a coordonat exploatarea, ci și cine a tolerat-o sau nu a oprit-o la timp.
Florin Manole, fost ministru al Muncii, a indicat că problema era cunoscută după o situație semnalată la Mehedinți.
„Totul a început cu o situație de la Mehedinți. Era o certitudine că acolo nu exista licențiere și acreditare de servicii sociale. Cred că AJPIS (Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială) a propus să fie remediată situația din punctul de vedere al licențierii și acreditării, dar domnul Pașca, după informațiile mele, a refuzat.”
Dosarul vizează acum o grupare care, potrivit DIICOT, ar fi exploatat în Bihor peste 2.000 de oameni. Iar urgența de după descinderi rămâne una foarte concretă: Ministerul Muncii caută soluții de cazare pentru sutele de bătrâni și bolnavi scoși din centre, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
