Doi din trei români sunt dispuși să o ia de la zero în carieră
Conform unui studiu recent, 66,8% dintre români sunt dispuși să își schimbe complet cariera și să se reprofileze profesional. De asemenea, 70% dintre aceștia investesc un timp considerabil în fiecare an pentru a învăța și a se perfecționa, astfel încât să facă față provocărilor emergente.
Pe de altă parte, 33,2% dintre români nu sunt interesați să își dezvolte noi competențe pentru un alt loc de muncă, fiind dispuși să facă acest lucru doar în cazul unor dificultăți serioase pe piața muncii. De asemenea, 26% dintre respondenți alocă puțin timp anual pentru a-și îmbunătăți abilitățile, conform cercetării realizate în 197 de țări, inclusiv România, de către BestJobs și Boston Consulting Group, un lider global în consultanță de afaceri.
Studiul intitulat „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling” analizează percepțiile a 366.000 de angajați din întreaga lume cu privire la schimbările generate pe piața muncii de două tendințe majore: avansul tehnologic, inclusiv automatizarea și inteligența artificială, și globalizarea. De asemenea, cercetarea a evaluat dorința angajaților de a se adapta acestor transformări prin învățarea de noi abilități pentru profesiile lor actuale sau prin formare pentru alte cariere.
La nivel global, 61% dintre angajați recunosc că locurile lor de muncă vor fi influențate semnificativ de aceste tendințe tehnologice. Cei mai puțin afectați se regăsesc în țări din America Centrală, Marea Britanie, China și România, în timp ce angajații din Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia și Japonia se arată mai îngrijorați de aceste schimbări.
În România, majoritatea respondenților care consideră că locul lor de muncă va fi influențat de progresele tehnologice activează în domenii precum digitalizare și analiză (59%), IT și tehnologie (52%), și finanțe și audit (45,6%). În contrast, cei mai puțin îngrijorați sunt angajații din vânzări (31%), domeniul juridic (24%) și asistență socială (23%).
Referitor la impactul globalizării, angajații din știință și cercetare (41,7%), IT și tehnologie (41%), și digitalizare și automatizare (40,3%) sunt cei care cred că locurile lor de muncă vor fi afectate. În schimb, cei care se consideră mai puțin influențați de globalizare lucrează în administrație și secretariat (26,4%), media și informații (25,4%) și domeniul juridic (23%).
La nivel global, 67% dintre angajați sunt deschiși la ideea de reconversie profesională ca răspuns la schimbările tehnologice și globalizare.
Țări precum Mexic, Panama și Republica Dominicană se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește disponibilitatea angajaților de a se reprofila, cu aproximativ 90% dintre aceștia deschiși la această idee. În contrast, angajații din Iran, Bulgaria, Polonia și Germania sunt cei mai puțin receptivi, cu un procent de până la 53% care nu doresc să se reconvertească. În Europa de Vest, atitudinea angajaților este adesea pasivă, având în vedere reconversia profesională doar în situații extreme, cum ar fi pierderea locului de muncă.
În România, 66,8% dintre respondenți sunt dispuși să se reprofileze, cei mai deschiși fiind angajații cu vârste între 31 și 50 de ani și cu studii medii (70%).
În funcție de domeniile de activitate, angajații din vânzări (78,3%), media și informații (78%) și achiziții și logistică (74,4%) manifestă cea mai mare deschidere pentru reconversie. În contrast, cei din IT (54%), știință și cercetare (53,9%) și domeniul juridic (53,6%) sunt mai reticenți.
În ceea ce privește timpul dedicat învățării pentru dezvoltarea profesională, există diferențe semnificative la nivel global: în China, peste 80% dintre respondenți alocă câteva luni pe an pentru dezvoltarea abilităților, în timp ce în Germania acest procent este de doar 38%.
România ocupă locul 31 în rândul țărilor analizate în ceea ce privește timpul dedicat de angajați învățării și dezvoltării profesionale, cu aproximativ 71% dintre respondenți afirmând că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru aceste activități, majoritatea provenind din domeniile știință și cercetare, IT și sănătate.
Referitor la resursele utilizate pentru învățare, majoritatea angajaților români (69,3%) preferă să învețe pe cont propriu (self-learning) sau să participe la traininguri oferite de angajator (66,8%) pentru a dobândi noi competențe. De asemenea, aplicațiile mobile (24%) și cursurile online (20%) joacă un rol important în procesul de învățare.
Sursa: Financiarul.ro.
