Dosarul lui Angelo Alexe, judecat pentru terorism, intră în faza pe fond.

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat pe 17 iunie 2026 hotărârea luată pe fond de Curtea de Apel Cluj pe 28 mai 2026. A dispus începerea judecății în dosarul lui Angelo Alexe, bărbatul din județul Bistrița-Năsăud trimis în judecată pentru tentativă la acțiuni teroriste și propagandă islamistă.

Decizia înseamnă că obiecțiile ridicate de inculpat în faza de cameră preliminară nu au blocat dosarul, iar procesul intră în etapa în care instanța va analiza acuzațiile pe fond. Curtea de Apel Cluj a fixat deja primul termen pentru 24 iunie 2026, la mai puțin de o săptămână după confirmarea dată de instanța supremă.

Hotărârea este importantă deoarece dosarul nu s-a oprit la discuția despre legalitatea probelor sau a actelor de urmărire penală. Judecata merge mai departe într-un caz în care anchetatorii susțin că au identificat materiale artizanale și un dispozitiv pe care experții l-au considerat cu potențial letal.

Dosarul a plecat de la o anchetă de droguri, ajungând la acuzații de terorism

DIICOT Bistrița-Năsăud l-a trimis în judecată pe Angelo Alexe pe 24 martie 2026, după o anchetă desfășurată împreună cu ofițerii Serviciului Român de Informații. Datele privind faptele de terorism au fost obținute în timp ce procurorii îl cercetau într-un alt dosar, pentru trafic de droguri.

Acest punct a fost unul sensibil procedural: modul în care informațiile strânse într-o cauză au fost folosite în alta. Instanța a considerat că aceste date au fost „valorificate” legal, aspect direct relevant pentru mersul procesului, deoarece eliminarea unor astfel de probe ar fi putut schimba substanțial dosarul.

Potrivit Libertatea, judecătorii au respins cererile și excepțiile invocate de inculpat. Soluția Curții de Apel Cluj din 28 mai 2026 a rămas în picioare la verificarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru public, instanțele au trecut deja prin primul filtru decisiv: dacă dosarul poate fi judecat efectiv.

La percheziții, au fost găsite 630 de petarde, folosite pentru dispozitive mai puternice

În urma perchezițiilor făcute la domiciliul lui Alexe, anchetatorii au găsit 630 de petarde. Procurorii susțin că din acestea era scos conținutul pentru a crea dispozitive explozive cu o putere mai mare, apoi erau făcute teste și filmate rezultatele.

Cifra are relevanță prin volum. Nu este vorba despre unul sau două obiecte izolate, ci despre 630 de petarde identificate la percheziție, din care, potrivit acuzațiilor, era extras material pentru confecționarea unor dispozitive artizanale. Acesta este un aspect care mută discuția din zona unei simple posesii de obiecte pirotehnice spre suspiciunea unei pregătiri repetitive.

Din materialele analizate în anchetă, unul dintre dispozitivele create de Alexe a fost trimis la Institutul de Tehnologii Avansate. Specialiștii au consemnat în Raportul de constatare nr. 777303 din 11 decembrie 2025 că „bomba are potențial letal”.

Acesta este și pragul de gravitate al cauzei. Într-un dosar de terorism, diferența dintre intenție, experiment și pericol concret este dată adesea de expertiza tehnică. Formularea din raport nu descrie un obiect improvizat fără efect, ci unul pe care specialiștii l-au evaluat ca având capacitate letală.

Ce se știe și ce nu, înainte de primul termen

Informațiile publicate până acum conturează un caz de posibilă auto-radicalizare și de folosire a unor mijloace rudimentare pentru fabricarea de dispozitive explozive. Dosarul indică și colaborarea dintre DIICOT și SRI, relevantă în cauze în care investigația penală și componenta de securitate națională se intersectează.

Pentru etapa care urmează contează și limitele a ceea ce este cunoscut public. Nu a fost anunțat până acum ce surse de informare islamistă ar fi folosit Angelo Alexe, dacă a avut complici sau dacă a acționat singur. Nu sunt publicate nici date despre profilul său psiho-social, dincolo de acuzațiile formulate de procurori.

Aceste necunoscute vor conta în proces, deoarece pot clarifica dacă instanța are de judecat un traseu individual de radicalizare sau o activitate conectată la alte persoane ori rețele. Pentru moment, datele făcute publice susțin doar că ancheta a identificat materiale, teste și un dispozitiv evaluat tehnic ca având potențial letal.

Primul test real al acuzațiilor vine pe 24 iunie

Confirmarea dată de Înalta Curte nu stabilește vinovăția lui Angelo Alexe. Ea stabilește că dosarul poate intra în judecata pe fond, etapa în care acuzațiile DIICOT vor fi confruntate cu apărările inculpatului și cu probele administrate legal.

Acesta este momentul cu efect concret asupra cazului: după decizia din 17 iunie 2026, procesul nu mai este blocat de discuții procedurale. Curtea de Apel Cluj a fixat primul termen pentru 24 iunie 2026.