După ce a devenit lider la exportul de ovine în UE, România pierde accesul la piețele externe până la finalul lui 2026

Comisia Europeană a interzis mișcarea ovinelor și caprinelor vii din întreg teritoriul României către orice destinație din afara țării până la 31 decembrie 2026, după apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare. Măsura oprește atât livrările către state membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țări terțe.

În practică, interdicția blochează o piață estimată la până la 300 de milioane de euro pentru anul 2026, după ce România adusese aproximativ 360 de milioane de euro din exporturi de ovine în 2025 și devenise în 2026 cel mai mare exportator de ovine din UE. Diferența arată miza imediată: o piață aproape integral înghețată, într-un moment în care exporturile erau în creștere.

Pentru crescători, efectul nu este doar contabil. Animalele care nu mai pleacă la export rămân în ferme sau în centrele de colectare, iar blocajul lovește exact segmentul în care România câștigase teren pe piețele externe. În luna mai a acestui an, România trimisese peste 4.000 de oi în Algeria cu avioane cargo, o premieră pentru exporturile românești. Iar acum accesul la piețele externe este închis până la finalul anului viitor.

Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară susțin că măsura aplicată întregii țări este prea severă față de situația din teren. Problema sanitară a apărut după ce peste 130 de oi au murit într-un focar de pestă a micilor rumegătoare, iar alte aproximativ 740 de animale rămase în exploatație au fost sacrificate.

Guvernul contestă măsura, invocând că focarul este localizat

Tanczos Barna (ministru interimar al Agriculturii) a criticat decizia Comisiei Europene și a susținut că restricția generală nu reflectă dimensiunea focarului.

„Decizia Comisiei Europene este disproporționată față de situația reală din teren și față de efectele economice asupra sectorului ovin din România.”

Același ministru a precizat că interdicția lovește întreg teritoriul, deși focarul este izolat.

„Restricția se aplică întregii țări, deși focarul este localizat și se află sub control.”

Ministerul Agriculturii a transmis, la rândul său, că măsurile sanitare trebuie să oprească boala fără a elimina inutil accesul fermierilor la piețele externe. În imaginile publicate de instituție apare și poziția oficială privind impactul economic al deciziei.

Potrivit Libertatea, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu (președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentară), a anunțat un plan de urgență care include screening național, măsuri stricte de control și posibil vaccinare strategică. Pasul următor anunțat de autoritate este solicitarea către Comisia Europeană pentru aplicarea principiului regionalizării, adică limitarea restricțiilor la zonele afectate, nu la întreaga țară.

Aici este și miza practică pentru fermieri. Dacă Bruxellesul acceptă regionalizarea, exporturile din zonele fără focare ar putea fi reluate înainte de 31 decembrie 2026. Numai că, până acum, nu a fost anunțat un calendar exact pentru un răspuns al Comisiei Europene și nici un termen public pentru ridicarea parțială a interdicției.

Într-o altă postare, autoritățile au prezentat mesajele legate de măsurile de control și de încercarea de a limita efectele asupra comerțului cu animale vii.

Iașul arată cât de repede se transmite blocajul în economie

Un exemplu concret vine din județul Iași, unde livrările externe de animale vii erau în creștere. Anul trecut au fost trimise către centrele de colectare pentru export 15.700 de ovine și 243 de bovine către Republica Moldova. În județ funcționează aproximativ 200 de exploatații comerciale, cu 8.800 de ovine, și circa 300.000 de capete în gospodăriile populației.

Raportat la cele 15.700 de ovine trimise spre export din județul Iași, restricția nu mai înseamnă doar o problemă veterinară, ci una de flux comercial. Animalele nu mai pot ieși din țară, contractele pot fi amânate sau pierdute, iar fermele rămân cu costuri de întreținere într-o perioadă în care piața externă aducea bani mai mulți decât vânzarea exclusiv internă.

Dar boala nu afectează consumul uman. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală care lovește oile și caprele și are un efect mare asupra fermelor și a circulației animalelor, însă nu este o problemă de consum pentru oameni. Pentru public, acesta este un reper important: miza este economică și sanitar-veterinară, nu una de siguranță alimentară pentru consumator.

AUR cere demisia șefului ANSVSA și presiune publică asupra Guvernului

Subiectul a intrat deja și în disputa politică. Dan Tanasă (deputat AUR) a cerut demisia conducerii ANSVSA și o reuniune de urgență cu reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine.

„Îi solicit public președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, să demisioneze de urgență. Solicit, totodată, Guvernului României să convoace de urgență o reuniune cu reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine și să prezinte public planul prin care această decizie va fi contestată și, dacă este posibil, revizuită.”

Deputatul AUR a descris măsura impusă de Comisia Europeană drept „o lovitură criminală, fără precedent”. Și această reacție arată cât de repede o decizie sanitară europeană se transformă într-o temă de cost politic intern, mai ales într-un sector unde România ajunsese lider european la export.

În imaginile de mai jos apare și poziționarea publică a AUR pe acest subiect, construită în jurul pierderilor estimate pentru crescători și a cererii de revizuire a măsurii.

Ce lipsește deocamdată sunt datele despre sprijinul financiar concret pentru fermierii afectați, numărul total al exploatațiilor lovite la nivel național și un răspuns oficial al Comisiei Europene la cererea de regionalizare. Singurul termen cert anunțat până acum rămâne 31 decembrie 2026, data până la care exportul de oi și capre vii din România este interzis.