Liga Islamică și Culturală din România a fost trecută de o instanță din Cairo pe lista egipteană a entităților teroriste pentru cinci ani

Hotărârea unei instanțe din Egipt nu interzice, prin ea însăși, activitatea Ligii Islamice și Culturale din România în țara noastră. Instanța din Cairo a inclus organizația din București pe lista egipteană a entităților teroriste pentru cinci ani. Decizia a fost publicată în numărul 250, supliment, al Monitorului Oficial egiptean, la 10 noiembrie 2026.
Pentru România, includerea pe acea listă nu înseamnă automat închiderea sediului sau blocarea banilor Ligii. Legea română privind aplicarea sancțiunilor internaționale spune că sancțiunile hotărâte pe cont propriu de alte state nu sunt obligatorii aici. La 11 noiembrie, nu era confirmată o măsură proprie a autorităților române împotriva organizației ca urmare a deciziei egiptene.
Ce măsuri produce hotărârea în Egipt
Decizia privește 35 de organizații și 36 de persoane, potrivit relatărilor care identifică hotărârea din dosarul 11108/2026. Liga apare pe listă sub denumirea sa tradusă din arabă. Instanța care a judecat cauza este Curtea Penală din Cairo, în prima instanță, prin completul al doilea de la Badr.
Legea egipteană din 2015 limitează înscrierea pe listă la cel mult cinci ani. După publicarea hotărârii, ea prevede în Egipt oprirea activității organizațiilor înscrise, închiderea sediilor, interzicerea întâlnirilor și a finanțării, precum și blocarea banilor și a altor bunuri. Acestea sunt efectele prevăzute de legea egipteană, nu măsuri dispuse de România.
Dosarul a fost instrumentat de autoritatea egipteană pentru securitatea statului. Legea egipteană permite, pentru entități ale căror activități nu sunt îndreptate către Egipt, ca solicitarea de înscriere să vină de la Ministerul de Externe împreună cu Ministerul Justiției sau de la autorități de securitate. Această regulă nu stabilește cine a cerut înscrierea Ligii în cazul de față.
Ce ar trebui să se întâmple pentru o măsură în România
O decizie egipteană nu se transformă singură într-o interdicție românească. Legea română permite Guvernului, în anumite condiții, să adopte o hotărâre pentru supravegherea extinsă a unor sancțiuni hotărâte de alte state, dacă acestea produc efecte în România. Este o procedură separată de publicarea listei în Egipt.
Prin urmare, un sediu din București nu se închide și bunurile din România nu se blochează doar pentru că numele organizației apare într-o hotărâre din Cairo. O eventuală măsură aplicabilă aici trebuie judecată după actul care o instituie și după persoanele ori bunurile pe care acel act le vizează.
Cine este Liga trecută pe lista egipteană
Baza publică a Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale descrie Liga drept organizație nonprofit din București, înființată în 1990. Ea indică un sediu pe strada Fabrica de Gheață nr. 14, în sectorul 2.
Sursele publice dau nume diferite pentru conducerea Ligii. Baza institutului îl trece pe Demirel Gemaledin ca președinte, în timp ce o pagină de prezentare a organizației îl numește pe Abu Aal-Ola Nagi Al-Ghithy. Niciuna dintre pagini nu are o dată care să lămurească cine conduce organizația acum.
Pagina de prezentare afirmă că Liga respinge terorismul și violența, dar nu conține o reacție la hotărârea din 10 noiembrie. Acuzațiile concrete aduse Ligii în acest dosar rămân necunoscute. Legea egipteană prevede contestarea înscrierii în instanță; un demers al organizației în această cauză nu este confirmat.
Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.






