Fața nevăzută a conflictelor armate: efectele pe termen mediu și lung asupra mediului

De aproape trei săptămâni, conflictul armat între Rusia și Ucraina se află constant în atenția noastră, a tuturor. De la informații reale, perdele de fum și polemici despre cât de mult merită sau nu să ne implicăm în procesul de întrajutorare a refugiaților, care vin în număr tot mai mare în România, la cât de implicate sunt sau nu sunt autoritățile sau la cât de mare este pericolul ca acest conflict să ajungă și în țara noastră și, astfel, să genereze un al treilea război mondial, oamenii discută și dezbat neîncetat, emițând păreri dintre cele mai diverse.
Dincolo de interpretări și analize, de preconizări și verdicte geopolitice, de știri false sau adevărate, două sunt chestiunile care ne afectează în mod cert pe toți. Prima este criza mondială cu efecte asupra mai multor paliere ale existenței umane, iar cea de-a doua este consecința devastatoare asupra mediului pe care această conflagrație o are deja.
Că se termină azi sau se întinde pe câteva luni de acum înainte, războiul are un impact extrem de dur asupra mediului. Iată care sunt principalele surse de contaminare a mediului înconjurător, care ne vor afecta atât pe noi, cât și pe ceilalți locuitori ai Europei pe termen mediu si lung:
Poluarea provocată de muniție și materiale militare:
Bombardarea masivă a orașelor și a țintelor militare a provocat incendii și a condus la o poluare atmosferică de o nocivitate greu de exprimat în cuvinte. Tancuri incendiate, avioane doborâte, vehicule de transport, fum gros, gaze toxice, metale grele și materiale energetice toate și-au adus contribuția la poluarea aerului care va migra și către spațiile vecine și va afecta o populație mult mai numeroasă decât putem calcula în acest moment.
Instalațiile nucleare și riscurile de radiații:
Din 24 februarie, de când a început atacul rus asupra țării vecine, numeroase lupte s-au purtat și în jurul centralei nucleare de la Cernobîl. Locul celui mai grav dezastru nuclear din lume nu este încă în siguranță, iar pericolul unui nivel crescut de radiații încă există. Riscurile pe care le prezintă această zonă au devenit deja și un instrument de propagandă, dar și de manipulare, utilizat atât de acea parte a presei care pare că nu are alt obiectiv decât acela de a răspândi panica, dar și de rușii care se arată gata să acționeze oricând fără rezerve în cel mai distructiv mod cu putință. Cernobîlul și Yuzhnoukrainsk sunt deocamdată o parte esențială a războiului de propagandă ecologică.
Utilizarea armelor și a muniției atât țintit, cât și la întâmplare:
Armele explozive grele folosite în zonele urbane produc efecte imediate și pe termen mediu și lung asupra mediului, asupra infrastructurii, dar și asupra solului și a apei, care nu vor scăpa necontaminate. În zonele populate, exploziile generează poluare cauzată de materialele de construcție pulverizate, care pot include azbest, metale și produse de combustie. Pe lângă poluarea solului și a apelor subterane, se vor distruge și conductele de apă uzată, ceea ce va face ca efectele să fie cu mult mai dure decât se poate estima în acest moment.
Într-un context în care și așa omenirea avea de purtat o luptă dură cu ritmul accelerat în care se produce încălzirea globală, conflictul ruso-ucrainean, la fel ca și celelalte războaie purtate pe alte continente ale lumii, nu face decât să contribuie suplimentar la adâncirea problemei și anulează în mare parte eforturile organizațiilor și activiștilor de mediu. Din păcate, în loc de a transforma lumea într-un loc mai bun și de a oferi o un mediu curat generațiilor viitoare, alegem războiul, una din căile cele mai sigure către extincție. Ca și când cutia Pandorei ar fi fost deschisă încă o dată.
Cu toate acestea, să nu uităm că în aceeași cutie se află și speranța, Speranța că omenirea are încă șansa unui viitor verde. Asociația SNRB își va continua misiunea de a responsabiliza oamenii cu privire la atenția față de mediu, la reciclare și prevenție a poluării si, mai ales, de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Acum mai mult decât oricând este nevoie de conștientizarea la scară largă a efectelor acțiunilor noastre asupra planetei, de implicare reală în reconstruirea ecosistemelor afectate și de o viziune asupra unui viitor cu adevărat verde.









