Fitch decide ratingul României pe 31 iulie. Guvernul admite riscul retrogradării la „junk” și impactul asupra
Deficitul bugetar a coborât la 41,03 miliarde de lei, adică 2% din PIB, la 30 iunie 2026, de la 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Deși execuția bugetară s-a îmbunătățit, riscul unei retrogradări a ratingului suveran rămâne. Pe 31 iulie, agenția Fitch publică noua evaluare, iar Ministerul Finanțelor admite că o coborâre la categoria „junk” este posibilă.
Pe 31 iulie se va afla dacă România își menține statutul de țară recomandată investițiilor. O retrogradare la categoria „junk”, adică nerecomandată investițiilor, ar crește costurile de împrumut pentru stat și, în consecință, pentru creditele companiilor și ale populației. Totodată, unii investitori instituționali ar putea vinde obligațiunile românești, deoarece reglementările interne nu le permit să dețină astfel de titluri.
Pe plan politic, evaluarea survine într-un moment fragil. Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan este contestat de PSD, care a atacat în instanță mai multe hotărâri. Peste această instabilitate se suprapun jaloane din PNRR încă neînchise, cu un impact direct asupra bugetului.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că ministerul a transmis agențiilor toate datele disponibile, inclusiv ultima execuție bugetară. Potrivit digi24.ro, el a susținut că partea tehnică a fost acoperită, fără a exclude însă o decizie negativă.
„Ministerul de Finanţe a prezentat toate datele pe care le avem la dispoziţie, inclusiv ultima execuţie, detaliat, către toate agenţiile de rating. Am prezentat argumente serioase pentru care România merită să-şi menţină ratingul. Am făcut tot ce ţine de noi la nivel tehnic, astfel încât România să nu fie retrogradată, dar nu exclud acest risc, încă există.”
În privința consolidării fiscale, ținta de deficit pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB. Faptul că la jumătatea anului execuția arată 2% din PIB, față de 3,64% în iunie 2025, oferă Guvernului un argument în fața agențiilor. Totuși, acest aspect nu rezolvă singur problema credibilității bugetare, deoarece PNRR și cheltuielile viitoare apasă deja pe anii următori.
Jaloane PNRR și Legea salarizării, presiune pe buget
Unul dintre punctele sensibile este proiectul Legii salarizării. Acesta reprezintă un jalon PNRR și are o miză financiară de 770 de milioane de euro, adică aproape 3,4 miliarde de lei. Totodată, spațiul bugetar indicat pentru 2027 este de 8 miliarde de lei, iar orice cost suplimentar trebuie compensat.
Aceasta înseamnă că o decizie politică privind salarizarea bugetară nu poate fi separată de restul bugetului. Cheltuielile noi de 11, 12 sau 13 miliarde de lei trebuie acoperite prin alte măsuri, în funcție de evoluția din acest an și de rectificările bugetare. Nazare a legat explicit acest aspect de o decizie comună a partidelor, nu de un singur minister.
„Am transmis un punct de vedere către ministrul Manole în primăvară, în care am explicat faptul că în Strategia fiscal-bugetară spaţiul pentru 2027 este de 8 miliarde. În condiţiile în care este nevoie de sume suplimentare, acestea trebuie compensate. Că sunt 12, 11 sau 13, acestea trebuie compensate în funcţie, bineînţeles, de evoluţia acestui an, de ceea ce vom opera la rectificare, la prima, la a doua rectificare, dar trebuie să luăm în calcul că această compensare este necesară. Este o decizie a tuturor partidelor, nu este decizia unui singur ministru. Trebuie să luăm în calcul şi faptul că acest jalon cu salarizare are un cuantum important, vorbim de 770 de milioane de euro, aproape 3,4 miliarde de lei. În condiţiile în care nu-l atingem, va trebui să găsim măsuri pentru a acomoda această penalitate în bugetul anului 2016. În funcţie de decizia partidelor se vor lua măsurile necesare.”
Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27-31 iulie tocmai pentru adoptarea unor acte normative legate de jaloanele PNRR, între ele Codul Urbanismului și acordul de împrumut SAFE. Intervalul se suprapune cu ziua în care Fitch își anunță verdictul, ceea ce amplifică miza politică și bugetară a fiecărei decizii luate în acele zile.
Moody’s avertizează asupra ratingului României
Pentru economie, doi indicatori rămân de urmărit. Primul este verdictul Fitch din 31 iulie, deoarece poate schimba imediat costul finanțării statului și poate influența în lanț finanțarea în economie. Al doilea este capacitatea autorităților de a închide jaloanele PNRR cu impact financiar direct, inclusiv cel legat de salarizare, unde miza de 770 de milioane de euro se adaugă presiunii asupra bugetului pe 2027.
După Fitch, urmează evaluarea Moody’s, programată săptămâna viitoare. Calendarul comprimă decizii care, de obicei, par tehnice, dar ajung rapid în dobânzi, în costul finanțării statului și în spațiul de manevră al bugetului.
„Am făcut tot ce ţine de noi la nivel tehnic, astfel încât România să nu fie retrogradată, dar nu exclud acest risc, încă există.”
