Un lansator de rachete eliberează un nor de praf cărămiziu în aer, în timp ce avansează rapid pe un câmp spre punctul de tragere. Câteva momente mai târziu, un soldat începe să numere până la cinci și strigă „Foc!”, înainte ca o rachetă să zboare spre cer.
Exploziile de la aceste exerciții militare au devenit atât de constante, scrie BBC, încât localnicii dintr-un mic oraș din apropiere de Munster aproape că nici măcar nu le mai observă. Viața aici urmează să devină și mai zgomotoasă, însă.
Armata germană – Bundeswehr-ul – a primit recent sarcina de a-și crește masiv investițiile, după ce parlamentul de la Berlin a votat să scutească cheltuielile de apărare de la plafonul de datorie publică.
Generalul cu rangul cel mai înalt din Germania a declarat pentru BBC că această creștere a sumelor de bani pentru armată era urgent necesară pentru că el crede că agresiunea rusească nu se va opri la Ucraina.
„Suntem amenințați de Rusia. Suntem amenințați de Putin. Trebuie să facem tot ce e posibil pentru a descuraja amenințarea”, spune generalul Carsten Breuer. El avertizează că NATO ar trebui să fie pregătit de un atac în următorii patru ani.
„Nu este vorba despre cât timp ne trebuie nouă să ne pregătim, e vorba de cât timp de ne va da Putin să ne pregătim. Cu cât vom avea mai mult timp, cu atât mai bine”, a adăugat el.
Ce a dus la această schimbare de abordare
Invazia pornită de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat complet felul în care se raportau germanii la ideea de război.
Vreme de decenii, germanii au fost crescuți în ideea respingerii oricărui fel de acțiune militară, conștienți fiind de rolul pe care Germania l-a avut în trecut – de principal agresor în Europa.
„Am început două războaie mondiale. Chiar dacă au trecut 80 de ani de când s-a terminat Al Doilea Război Mondial, ideea că germanii ar trebui să stea departe de conflict este încă în ADN-ul multor oameni”, spune Markus Ziener, de la German Marshall Fund.
Chiar și în contextul actual, de război în Europa, unii văd militarismul ca pe ceva ce trebuie evitat, în timp ce forțele armate au rămas slab finanțate vreme de ani de zile.
„Unele voci au avertizat: «Suntem, oare, pe drumul cel bun? Este percepția noastră față de amenințare corectă?»” , mai spune Ziener.
O abordare greșită față de Rusia
Când vine vorba de Rusia, Germania a avut o abordare specifică. În timp ce țări precum Polonia și balticele au avertizat față de apropierea de Rusia putinistă și și-au crescut propriile bugete de apărare, Germania condusă de Angela Merkel a crezut în ideea că poți face afaceri cu regimul de la Kremlin.
Germania și-a imaginat că poate să democratizeze Rusia prin întrepătrunderea economiei sale cu cea rusă. Rusia, în schimb, a luat banii germani, a profitat de pe urma lor și până la urmă tot a invadat Ucraina.
Germania Angelei Merkel a crezut în ideea că poți face afaceri cu regimul de la Kremlin
Astfel, în februarie 2022, un Olaf Scholz șocat a declarat o schimbare fundamentală de abordare și de priorități. Atunci, guvernul german a pregătit o sumă uriașă de bani – 100 de miliarde de euro – pentru a fi investită în armată, în ideea că iubitorii de război, precum Putin, trebuie ținuți sub control. Generalul Breuer spune că nu e suficient.
„Am reușit să mai acoperim din găuri. Dar lucrurile încă sunt foarte rele”. Prin comparație, el arată spre cheltuielile uriașe pe care le face Rusia pe armament și echipament militar, nu doar pentru războiul din Ucraina dar și pentru stocuri.
În plus, o altă problemă este și războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Europei – de la atacuri cibernetice, la sabotaj și la apariția unor drone neidentificate deasupra bazelor germane.
Combinația devine și mai periculoasă dacă adăugăm retorica agresivă a lui Putin, mai spune Breuer.
„Spre deosebire de lumea occidentală, Rusia nu gândește secvențial – nu avem vreme de pace și vreme de război, totul e un continuum – începem cu război hibrid, escaladăm, ne retragem. Asta mă face să cred că ne confruntăm cu o amenințare reală”, mai spune el, avertizând și că Germania trebuie să acționeze cât se poate de rapid.
„Prea puține din toate”
Evaluarea dură a generalului față de starea armatei germane se potrivește și cu un raport recent prezentat în parlamentul de la Berlin.
Autoarea raportului, comisara pentru forțele armate, Eva Hogl, a dezvăluit că armata germană duce lipsuri mari – de la muniție la soldați, în timp ce cazarmele rămân delapidate. Hogl estimează că doar bugetul pentru munca de renovare ar ajunge la aproximativ 67 de miliarde de euro.
Eliminarea plafonului pentru datorii va permite armatei să se împrumute, teoretic, fără limite, fapt ce-i va da acces la o „o linie constantă” de finanțare, vom putea să rezolvăm din probleme, spune generalul Breuer.
Decizia istorică a fost luată de succesorul așteptat al lui Olaf Scholz, Friedrich Merz, cu o viteză care a ridicat semne de întrebare. Proiectul de lege a fost depus în parlament chiar înainte de expirarea vechii legislaturi, după alegerile din februarie.
Schimbarea de direcție făcută de Germania în anul 2022 a primit un nou avânt în acest an
Noul parlament, în care co-există stângă anti-militaristă și extrem dreaptă simpatizantă a Rusiei, ar fi fost mult mai puțin receptiv.
Dar schimbarea de direcție făcută de Germania începând cu 2022 a primit un nou avânt în acest an. Un sondaj recent al YouGov a arătat că 79% dintre germani îl percep pe Vladimir Putin drept „foarte” sau „destul de” periculos pentru pacea și pentru securitatea europeană. Acum, 74% spun același lucru despre Donald Trump.
Sondajul vine după discursul de la Munchen al vicepreședintelui JD Vance, în care acesta a criticat Europa și a dat semnalul că SUA nu mai intenționează să fie un aliat de nădejde.
„Acela a fost un semnal clar că ceva fundamental s-a schimbat în Statele Unite”, spune Markus Ziener.
„Nu știm în ce direcție se îndreaptă Statele Unite, dar știm că ideea că ne putem baza sută la sutgă pe protecția americană când vine vorba de securitatea noastră nu mai e valabilă, știm că acea încredere pe care o aveam s-a dus”.
Lăsarea istoriei în urmă
La Berlin, reticența obișnuită a germanilor față de tot ce este militar sau legat de armată începe să dispară.
Charlotte Kreft, o tânără de 18 ani, spune că vederile ei pacifiste s-au schimbat.
„Multă vreme am crezut că singurul mod prin care putem să ne căim pentru atrocitățile comise în Al Doilea Război Mondial este să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla niciodată (…) Și am crezut că trebuie doar să ne demilitarizăm”, explică Charlotte.
„Acum, însă, suntem într-o situație în care trebuie să luptăm pentru valorile noastre și pentru democrație și pentru libertate. Trebuie să ne adaptăm”, a adăugat ea.
Sunt mulți germani care nu se simt confortabil cu ideea investițiilor în armată. Dar cred că nu avem o altă opțiune, având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii ani”, o aprobă Ludwig Stein, un alt tânăr german.
Sophie, o tânără mamă, crede că investițiile în apărare acum sunt „necesare în lumea în care trăim”. Totuși, Germania are nevoie și de trupe, nu doar de tancuri, așa că Sophie rămâne ceva mai reticentă când vine vorba de serviciul militar obligatoriu.
„Sunteți gata de război?”
Armata germană are un singur centru de înrolare, o mică unitate aflată între o farmacie și un magazin de pantofi lângă stația Friedrichstrasse din Berlin.
La fereastră se văd manechine îmbrăcate în uniformă de camuflaj, flancate de mesaje precum „iute și tare”, cu ajutorul cărora Bundeswehr-ul speră că-i va convinge pe germani să se alăture, însă doar câțiva sună în fiecare zi.
Germania deja și-a ratat propriul obiectiv de a-și crește numărul militarilor activi cu 20.000 și de a-și micșora vârsta medie a militarilor de la 34.
Ambițiile generalului Breuer sunt mult mai mari, în ciuda acestor lucruri.
El spune că Germania are nevoie de încă 100.000 de militari pentru a se apăra pe ea însăși, iar flancul estic al NATO are nevoie de 460.000, inclusiv rezerviști. EL crede că o revenire a serviciului militar este „absolut necesară”.
Aşadar, „Nu vom putea ajunge să recrutăm încă 100.000 fără un model de conscripție activă. Trebuie să ne dăm seama cu ce model îi putem aduce mai ușor. Pentru mine e important doar să aducem mai mulți soldați”, a spus generalul.
Dezbaterea abia ce a început.
Sursa – www.antena3.ro
