Gigantul chimic BASF se confruntă cu pierderi record și plănuiește tăieturi drastice

Vestea unei scăderi a profitului pentru gigantul chimic BASF a pus pe jar mediul de afaceri, dar mai ales pe cei 500 de angajați ai subsidiarei din România. Într-un climat economic global deja tensionat de conflicte comerciale, întrebarea de pe buzele tuturor este una singură: ce urmează pentru operațiunile locale? Deocamdată, răspunsurile concrete de la Ludwigshafen lipsesc, însă contextul european oferă câteva indicii îngrijorătoare despre presiunea uriașă la care sunt supuși marii jucători industriali.

Un nou val de incertitudine lovește industria europeană

Anunțul BASF nu vine într-un vid economic. El se suprapune peste o perioadă de instabilitate profundă pentru exportatorii europeni, alimentată de decizii politice de peste ocean. O recentă hotărâre a Curții Supreme din SUA, care a anulat o parte din tarifele comerciale impuse în anii trecuți, a generat, paradoxal, și mai multă nesiguranță. În loc să aducă stabilitate, decizia riscă să provoace un „efect de bumerang”, după cum avertizează asociațiile de business europene. Mulți operatori economici preferă să „înghețe comenzile” până la apariția unui cadru de reglementare mai clar.

Problema? Nimeni nu garantează că alte taxe nu vor fi impuse pe un temei juridic diferit. Analiștii din transporturi, precum Peter Sand de la platforma Xeneta, sunt tranșanți: „daunele aduse lanțurilor de aprovizionare ale multor transportatori sunt în mare parte deja făcute”. Tendința companiilor de a-și reduce riscurile din lanțurile de aprovizionare pare a fi, în acest moment, un proces ireversibil, care afectează direct costurile de producție și, implicit, profitabilitatea unor coloși industriali precum BASF.

Vocea industriei germane: „Conflictul nu s-a încheiat”

Îngrijorarea este palpabilă mai ales în Germania, motorul industrial al Europei. Wolfgang Grosse Entrup, directorul general al VCI, asociația care reprezintă industria chimică și farmaceutică germană, a tras un semnal de alarmă clar. El a subliniat că pentru companii precum BASF, Bayer sau Evonik, evenimentele recente nu marchează începutul unei faze de stabilitate, ci dimpotrivă, deschid „o nouă rundă de incertitudine”.

Poziția sa este fără echivoc și reflectă starea de spirit a întregului sector. „Oricine crede că acest lucru înseamnă că conflictul tarifar s-a încheiat se înșeală”, a declarat Grosse Entrup. Avertismentul său sugerează că marile companii germane se pregătesc pentru noi turbulențe comerciale, fiind conștiente că „noi tarife bazate pe un temei juridic diferit sunt posibile în orice moment”. Această presiune constantă se reflectă inevitabil în strategiile de costuri, investiții și, în final, în politicile de personal.

Economia românească, între creștere și profituri în scădere

În timp ce giganții europeni navighează ape tulburi pe plan internațional, tabloul economic din România, la final de februarie 2026, este unul plin de contraste. Datele financiare publicate zilele acestea de mari companii listate la bursă arată o realitate complexă, conform informațiilor agregate de Institutul Național de Statistică. Pe de o parte, vedem companii care raportează creșteri. CONPET S.A., de exemplu, a anunțat o cifră de afaceri de 545,54 milioane lei pentru 2025, în creștere. Similar, Cris-Tim Family Holding a marcat o creștere de 3% a veniturilor, ajungând la 1,15 miliarde de lei.

Doar că profitabilitatea pare să fie sub presiune în sectoare cheie. Gigantul energetic Hidroelectrica a raportat un profit net de 3,3 miliarde de lei, o cifră impresionantă, dar cu 20% sub nivelul din 2024. O scădere și mai abruptă se observă la Antibiotice Iași, al cărei profit brut s-a diminuat cu 42% în 2025. Acest peisaj economic mixt, cu insule de creștere dar și cu semne clare de încetinire a profiturilor, formează fundalul pe care se proiectează acum îngrijorările legate de viitorul angajaților BASF.

Ce urmează pentru angajații BASF din România?

Până la această oră, conducerea centrală a BASF nu a oferit detalii specifice privind impactul rezultatelor financiare asupra diviziei din România și a celor 500 de angajați. Tăcerea companiei este, cel mai probabil, o strategie de prudență, similară cu cea adoptată de alte companii europene. Asociația franceză de cosmetice FEBEA, de pildă, s-a declarat „foarte prudentă” în privința perspectivelor, preferând să aștepte reacția guvernelor înainte de a face planuri.

Această atitudine de expectativă este singura certitudine în acest moment. Companiile, de la producători de vin la giganți chimici, așteaptă să vadă cum se vor așeza piesele pe tabla de șah a comerțului global. Pentru angajații din România, asta se traduce într-o perioadă de așteptare tensionată. Fără o comunicare oficială a grupului german, soarta lor depinde de decizii strategice care vor fi luate la mii de kilometri distanță, sub presiunea unor factori economici și politici greu de anticipat.