Giovanni Castellucci a primit 12 ani de închisoare pentru prăbușirea podului Morandi
Giovanni Castellucci, fostul șef al companiei care administra podul Morandi din Genova, a fost condamnat în primă instanță la 12 ani de închisoare pentru prăbușirea podului din 14 august 2018, soldată cu 43 de morți, inclusiv doi cetățeni români.
Consecința imediată este că fostul executiv a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, într-un proces care a durat aproximativ patru ani. Instanța din Genova a condamnat în total 32 de persoane din conducere, din rândul inginerilor și al funcționarilor, cu pedepse cuprinse între un an și 11 luni și 12 ani de închisoare.
Miza depășește cazul individual. Dosarul poate deveni un precedent juridic important în Europa privind răspunderea penală a companiilor private și a executivilor lor atunci când infrastructura critică este administrată defectuos.
Potrivit procurorilor, reparațiile esențiale au fost amânate, deși problemele structurii erau cunoscute de ani de zile. În același timp, operatorul autostrăzii a continuat să obțină și să distribuie profituri. În această logică a acuzării, dosarul nu privește un accident izolat, ci felul în care deciziile de administrare au cântărit mai puțin decât rezultatul financiar.
Podul Morandi s-a prăbușit marți, 14 august 2018, în timpul unei furtuni, la Genova. Bilanțul a fost de 43 de morți. Printre victime s-au aflat și doi români; despre unul dintre ei este precizat că era șofer de camion și că a murit la spital la câteva zile după tragedie.
Iar consecințele au fost și economice, și politice. Familia Benetton a renunțat la participația de control asupra companiei Autostrade per l’Italia, care a ajuns ulterior sub controlul unui consorțiu susținut de stat. Potrivit Mediafax, tragedia a declanșat și investigații ample privind starea infrastructurii rutiere din Italia și modelul de concesionare a autostrăzilor de stat către operatori privați.
În plan concret, Genova are deja un nou pod. Genova San Giorgio, proiectat de arhitectul Renzo Piano, a fost inaugurat în august 2020, la mai puțin de doi ani de la prăbușire.
Sentința nu este definitivă și va fi contestată
Hotărârea pronunțată la Genova nu este definitivă. Pentru cei afectați de administrarea unei infrastructuri publice, acesta este punctul care contează procedural: răspunderea penală a fost reținută în primă instanță, dar verdictul poate fi schimbat în apel. Avocații lui Castellucci au anunțat deja că vor contesta sentința.
Din acest dosar se desprinde și criteriul pe care instanțele îl testează tot mai apăsat în cauzele legate de infrastructură: dacă deficiențele erau cunoscute, dacă reparațiile esențiale au fost întârziate și cine a luat deciziile care au permis continuarea exploatării în aceste condiții.
Avocații lui Giovanni Castellucci au transmis, într-o declarație publică:
„Suferința provocată de tragedia de la Genova este imensă și merită respect. Dar gravitatea evenimentului impune ca justiția să se bazeze pe răspunderea individuală, nu pe căutarea unui țap ispășitor”
Citește și:
- Ministerul Mediului înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de mediu până la 20 de ani de închisoare
- Tudor Duma, dealerul asociat cu Vlad Pascu, a primit definitiv 4 ani și 3 luni de închisoare.
- José Luis Ábalos a fost condamnat la 24 de ani de închisoare. Cum crește presiunea asupra lui Pedro Sánchez
