Ofertă sau amenințare? Greu de spus. Propunerea lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda a semănat teamă pe insula arctică. Dintr-o dată, localnicii nu mai văd SUA ca pe un prieten. Îl văd ca pe un posibil invadator. Totul a explodat după discursul președintelui american de la Davos. Acolo, conform NBC News, a insistat pentru negocieri, catalogând insula drept o simplă „bucată de gheață”. Reacția a venit imediat. Și a fost una din suflet, relatează HotNews.
„Vânătorii și-au scos puștile”. Teama a pus stăpânire pe insulă
Cuvintele lui Trump nu au fost luate ca simple declarații politice. Nicidecum. Pentru localnici, au sunat ca o amenințare directă. Tillie Martinussen, fostă parlamentară groenlandeză, a pictat un tablou sumbru al stării de spirit de pe insulă. „Nu suntem doar o bucată de gheață”, a spus ea, vizibil indignată. „Suntem ființe umane. Avem aici persoane în vârstă care sunt foarte speriate în acest moment. Avem copii care se tem de Statele Unite”. Panica a escaladat rapid. Martinussen povestește că unii localnici au început să strângă provizii de urgență, iar lucrurile au mers chiar mai departe de atât. Vânătorii și-au scos puștile. Se pregăteau să se apere. Percepția asupra Americii s-a schimbat total, poate ireversibil. „Indiferent ce se va întâmpla, oamenii care vedeau Statele Unite ca pe un prieten vor considera acum această țară ca pe un posibil invadator în care nu se mai poate avea încredere”, a concluzionat ea. Ironia sorții…
Proteste la Nuuk: „Groenlanda nu este de vânzare”
Revolta a coborât în stradă. Mii de oameni au umplut capitala Nuuk. Chiar și prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen a fost acolo. Au înfruntat ploaia măruntă, fluturând steaguri și intonând cântece tradiționale inuite, cu un mesaj care a devenit rapid slogan național: „Groenlanda nu este de vânzare”. Pe șepci, o parodie a celebrului slogan al lui Trump: „Make America Go Away”. Unul dintre protestatari, tâmplarul pensionat Jens Erik Kjeldsen, și-a verbalizat frica: liderul american „încearcă să cumpere lumea sau să o cucerească cu puterea sa”. Vocea lui Parnûna Motzfeldt a rezumat totul. „Nu vrem să fim americani. Vrem doar să fim groenlandezi”.
Acordul din culise. Ce ar putea obține, de fapt, America
Dar în spatele furiei publice, diplomația lucra. Intens. Trump și secretarul general NATO, Mark Rutte, au anunțat un acord menit să stingă criza. Detalii oficiale? Puține. Surse din The New York Times și Axios au conturat însă un posibil plan, încă nefinalizat. Ce ar putea obține America? Permisiunea de a ridica noi baze militare pe insulă. Poate chiar „zone de apărare” sub controlul său direct. Asta înseamnă că, fără o cedare formală a suveranității, prezența și influența americană în regiune ar exploda.
Avertismentul Danemarcei: Dialog, dar cu o condiție clară
Danemarca, de care Groenlanda ține ca teritoriu autonom, a respirat ușurată, dar a trasat o linie roșie. Foarte clară. Prim-ministra Mette Frederiksen a fost de acord că un dialog despre securitatea arctică este binevenit, însă a pus o condiție fermă. Totul trebuie să se desfășoare „cu respectarea integrității noastre teritoriale”. Frederiksen a ținut să menționeze că NATO cunoaște foarte bine poziția țării sale: securitatea în Arctica este o problemă a alianței, însă suveranitatea nu se negociază. Un mesaj diplomatic, dar ferm, pentru Washington. La suprafață, criza pare stinsă. Dar sub gheața arctică, tensiunile încă mocnesc.
