Guvernul intenţionează să desființeze peste 6.400 de posturi din administrația centrală

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care prevede desființarea a 6.409 posturi din administrația centrală, potrivit News24. Măsura face parte dintr-un plan de relansare economică și eficientizare a aparatului de stat.

Restructurare în administrația centrală

În ziua de marţi 24 februarie 2026, executivul a adoptat un pachet legislativ care vizează restructurarea administrației publice. Anunțul a fost făcut după o ședință de guvern. Ordonanța de Urgență prevede eliminarea a 6.409 posturi vacante sau ocupate din aparatul central, conform News24.

Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea activității ministerelor și agențiilor guvernamentale. Reforma aduce și alte schimbări structurale în administrația publică, pe lângă tăierile de personal.

RecomandăriCare este decizia guvernului pentru cheltuielile din administrația centrală?

Limită de mandate pentru funcțiile de conducere

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a confirmat că va fi instituită o limită de maximum două mandate, a câte cinci ani fiecare, pentru funcțiile publice de conducere, inclusiv pentru înalții funcționari publici. Această măsură are scopul de a preveni blocajele și de a aduce un suflu nou în managementul instituțiilor publice.

Astfel, „Mobilitatea prin rotație are rolul de a depolitiza și profesionaliza eșaloanele superioare ale administrației”, a declarat Cseke Attila, conform News24.

Se consideră că această schimbare ar putea îmbunătăți eficiența și transparența în administrația publică.

RecomandăriAmazon intenţionează să reducă 30.000 de posturi din birouri

Excepții de la restructurare și descentralizare

Instituțiile de cultură au fost exceptate de la restructurări. Decizia este menită să protejeze un domeniu considerat strategic, dar adesea subfinanțat. Angajații din teatre, muzee și alte entități culturale nu vor fi afectați de aceste măsuri.

La nivel local, Guvernul pare să favorizeze descentralizarea. Un exemplu este autorizarea jocurilor de noroc, o responsabilitate care va fi transferată complet administrațiilor locale. Acestea vor decide dacă și în ce condiții permit funcționarea sălilor de jocuri pe teritoriul lor.

Această mutare sugerează o strategie de a oferi mai multă autonomie primăriilor și consiliilor județene, dar și de a le transfera responsabilitatea unor decizii nepopulare. Descentralizarea este văzută ca o modalitate de a eficientiza administrația și de a apropia deciziile de cetățeni.

Justificarea reformei și critici

Ilie Bolojan, susținător al reformei, a subliniat că România se confruntă cu o problemă demografică, care pune presiune pe sistemul public de pensii și pe capacitatea statului de a se susține. El consideră că, fără o eficientizare a aparatului de stat și o creștere a vârstei de pensionare, sistemul riscă să intre în colaps.

În opinia sa, „România trebuie să se adapteze la realitățile demografice și economice actuale. Eficientizarea administrației este esențială pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii”, a declarat Ilie Bolojan, conform News24.

Planul de măsuri a generat și critici. Analistul economic Gabriel Biriș a criticat planul guvernamental, comparând pachetul economic cu un remediu bazat mai mult pe credință decât pe eficiență dovedită. Biriș a oferit această evaluare după ce Guvernul a adoptat și un pachet de relansare economică, alături de ordonanța privind tăierile.

Astfel, „Măsurile de relansare economică, în lectura mea, sunt precum agheasma, adică te ajută dacă crezi în ele, dar nu vor produce rezultate”, a declarat Gabriel Biriș la Digi24.

El sugerează că impactul real asupra economiei ar putea fi nesemnificativ, iar măsurile ar fi mai degrabă o perdea de fum.

Viitorul angajaților afectați?

Situația celor 6.409 de persoane ale căror posturi vor fi desființate este incertă. Ordonanța de urgență intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, iar fiecare minister și agenție va trebui să elaboreze propriul plan de restructurare. Nu este clar care va fi calendarul exact al disponibilizărilor sau ce pachete compensatorii vor fi oferite.

Sindicatele din administrație nu au avut încă o reacție oficială, dar se așteaptă ca în zilele următoare să apară proteste și negocieri. Întrebat despre posibilitatea ca ordonanțele să fie contestate la Curtea Constituțională, Ilie Bolojan s-a arătat încrezător în soliditatea juridică a pachetului legislativ.

Următoarele luni vor fi pline de incertitudine pentru angajații vizați. Guvernul va trebui să demonstreze că această reformă va aduce beneficiile promise societății, conform News24.