Guvernul propus de Eugen Tomac pierde trei nume-cheie. Ce riscă România fără un Executiv stabil pentru PNRR și OCDE

Dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor, a refuzat duminică nominalizarea pentru funcția de ministru al Sănătății în cabinetul propus de Eugen Tomac, iar alte două nume vehiculate pentru Executiv au ieșit public din schemă. Radu Burnete, propus pentru funcția de vicepremier, și Adrian Papahagi, vehiculat pentru portofoliul Culturii, au respins la rândul lor intrarea în viitorul guvern.

Mai precis, sunt deja trei refuzuri pe lista de nume discutate pentru cabinet, într-un moment în care premierul desemnat încearcă să adune sprijin parlamentar după refuzul oficial al PNL. Față de faza negocierilor, când discuția era despre împărțirea portofoliilor, semnalul s-a mutat spre altă problemă: lipsa unei majorități care să ducă guvernul peste votul de învestitură.

Miza nu este doar politică. Fără un Executiv stabil, România riscă să întârzie îndeplinirea jaloanelor din PNRR, accesarea fondurilor europene și să își complice relația cu creditorii internaționali și cu agențiile care evaluează ratingul de țară. Iar un guvern interimar prelungit slăbește și capacitatea de reprezentare externă, inclusiv în procesul de aderare la OCDE.

Refuzurile arată lipsa de încredere în votul din Parlament

Analistul politic Marius Ghincea a legat direct aceste retrageri de percepția că proiectul nu are, în forma actuală, șanse reale să treacă de Parlament.

„Având în vedere că, în acest moment, impresia generală atât în societate, cât și pe scena politică este că Executivul propus de domnul Tomac nu are șanse să obțină votul de învestitură și încrederea Parlamentului, este firesc ca persoanele luate în calcul pentru funcții ministeriale să nu fie dispuse să figureze pe o listă fără perspective reale de succes. Nimeni nu își dorește să fie asociat cu un proiect politic perceput ca fiind sortit eșecului”

Citită politic, această evaluare spune ceva simplu: cu cât lista de miniștri se subțiază înainte de vot, cu atât cresc costurile unei noi nominalizări și scad șansele ca partidele să mai trateze formula Tomac drept una viabilă.

Iar blocajul nu vine doar din refuzurile individuale. Partidele au trasat, potrivit datelor din negocieri, „linii roșii clare”, dar evită încă să spună explicit ce formulă de guvernare ar susține. Asta lasă deschisă disputa dintre un guvern politic și o formulă cu premier tehnocrat sau independent, susținut de partide.

UDMR și PSD împing discuția spre o altă formulă de premier

Marius Ghincea a explicat că lipsa de susținere pentru Eugen Tomac vine din două direcții: neîncrederea partidelor în persoana desemnată și preferința lor pentru un guvern politic, chiar dacă acesta ar putea fi condus de un premier neafiliat.

„Cred că, pe de o parte, este respinsă persoana nominalizată de președinte pentru funcția de premier, deoarece nu se bucură de încrederea partidelor politice și, în consecință, nu poate obține un număr suficient de voturi în Parlament. În al doilea rând, partidele au transmis destul de clar că preferă un guvern politic. Dacă ne uităm la declarațiile de ieri ale domnului Kelemen, mesajul a fost unul fără echivoc: nu va susține nominalizarea domnului Tomac și cabinetul propus de acesta. Practic, această poziționare a redus considerabil șansele candidatului desemnat pentru funcția de premier și arată că partidele își doresc un executiv politic, chiar dacă acesta ar putea fi condus de un premier tehnocrat sau independent”

Cu alte cuvinte, UDMR a devenit nodul negocierii. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a participat la discuțiile cu PSD și nu a exclus intrarea la guvernare, însă și-ar dori o formulă alături de PNL și USR. Pentru orice majoritate, aceasta contează: fără UDMR, aritmetica parlamentară devine mult mai dificilă.

PSD transmite că este pregătit să intre la guvernare fără să condiționeze participarea de funcția de prim-ministru. Dar senatorul Daniel Zamfir a declarat că una dintre propunerile discutate în PSD a fost desemnarea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Numai că, așa cum observă Ghincea, o asemenea variantă nu rezolvă automat problema majorității.

Conform Adevarul, analistul a arătat că nici măcar un guvern pornit de PSD nu poate funcționa fără sprijinul UDMR, USR și PNL, iar refuzul UDMR de a susține varianta Tomac arată unde este centrul real al crizei.

Ilie Bolojan poate rămâne interimar până la o nouă desemnare

Un scenariu tot mai discutat este prelungirea interimatului. Marius Ghincea apreciază că Executivul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până când se conturează o majoritate parlamentară în jurul unui alt premier desemnat.

Acest lucru nu ar fi fără precedent în Europa, dar ar însemna o perioadă de administrare limitată într-un moment în care România are de bifat decizii legate de fonduri europene și credibilitate externă. Ca termen de comparație, Bulgaria a trecut prin „șapte sau opt runde de alegeri în decurs de patru-cinci ani”, cu guverne interimare succesive, înainte să intre în zona euro. Diferența, în cazul României, este presiunea mai rapidă a jaloanelor europene și a piețelor financiare.

„Toate acestea vor amplifica presiunea socială și politică pentru găsirea unor compromisuri și a unor soluții. În acest moment, nu cred că știe nimeni care va fi natura compromisurilor pe care partidele pro-europene și pro-occidentale vor trebui să le facă, însă, cel mai probabil, până în septembrie vor fi nevoite să ajungă la o înțelegere”

Dar până la o astfel de înțelegere, semnalele din interiorul partidelor rămân contradictorii. Există și ipoteza neconfirmată oficial că o parte dintre persoanele asociate echipei lui Eugen Tomac ar putea rămâne într-o viitoare formulă guvernamentală, însă sub conducerea altui premier desemnat.

Conflictul se mută și spre președinte

Criza guvernamentală are deja și o dimensiune instituțională. Ilie Bolojan, care conduce guvernul interimar și este un lider important în PNL, îl acuză pe președinte de lipsă de reacție înainte de depunerea moțiunii.

Replica sa, formulată în plină dispută privind ieșirea din blocaj, a fost: „Vedem că președintele este mai degrabă lipsit de pârghiile de influență pe care mulți i le atribuie”.

Până la schimbarea formulei de guvernare, Executivul va fi solicitat să emită un punct de vedere asupra modificării Legii nr. 198/2023 în procedura parlamentară, în timp ce negocierile pentru o majoritate nouă ar putea continua cel puțin până în septembrie.