Iașiul aruncă gunoiul cu cardul – Un proiect de 24,24 mil. lei digitalizează colectarea
Gata cu sacii de gunoi aruncați oricum. De acum, pentru a scăpa de deșeurile menajere, ieșenii vor folosi un card special sau o aplicație pe mobil. Primăria Iași, alături de operatorul Salubris SA, lansează un sistem de management al gunoiului printre cele mai moderne din țară, un proiect menit să alinieze orașul la standarde europene.
Vechile ghene de cartier dispar treptat. În locul lor apar 175 de insule ecologice digitalizate, conform informațiilor Mediafax. Costul total? 24,24 milioane de lei. Vorbim de aproape 4,9 milioane de euro, bani nerambursabili, obținuți prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Card, aplicație și 5 containere: Cum funcționează sistemul high-tech
Teoretic, sistemul e simplu. În spate, tehnologia e complexă. Fiecare familie arondată unei insule ecologice primește un card de acces, dar există și alternativa aplicației de mobil WeCollect, disponibilă pe Android și iOS. Ajungi la punctul de colectare, scanezi cardul sau folosești aplicația și pubelele se deblochează. Atât.
Fiecare insulă are cinci containere diferite, dar nu sunt niște pubele oarecare: sunt unități inteligente, blindate anti-vandalism, cu securizare electronică și module GSM. Acestea trimit non-stop date la centru despre cât de pline sunt. Proiectul prevede 150 de astfel de insule la suprafață și 25 subterane, mult mai discrete vizual. Un punct de colectare va deservi un număr fix de oameni, fiind alocate în jur de 200 de carduri, iar autoritățile au și o recomandare practică: saci de cel mult 45 de litri.
Miza de 24 de milioane de lei: De unde vin banii și ce vrea Iașul să obțină
Banii? Vin toți din PNRR, pe componenta de management al deșeurilor, iar de gestionarea lor se ocupă Administrația Fondului pentru Mediu. De producția containerelor răspunde Ax Perpetuum Impex SRL. Partea de software, soluțiile IoT și aplicația WeCollect sunt create de Techbolide SRL. Surprinzător sau nu, achiziția centralizată pentru insulele supraterane a fost făcută direct de Ministerul Mediului, pentru a asigura o standardizare națională.
Scopurile sunt limpezi. Primul: să crească rata de reciclare, pentru că Iașul e în urma Clujului sau Timișoarei la acest capitol. Al doilea: mai puțin gunoi la groapă înseamnă costuri mai mici pentru primărie. Calculele arată economii anuale de până la 1 milion de lei la buget. Un milion de lei. Anual. Nu e o sumă de ici, de colo, iar banii aceștia ar putea merge spre alte proiecte de infrastructură.
Prea complicat pentru bunici? Primele temeri ale ieșenilor
Orice tehnologie nouă aduce cu ea o perioadă de adaptare. Și scepticism. Unii locuitori, mai ales cei în vârstă sau fără smartphone la îndemână, sunt îngrijorați. Li se pare prea complicat. Se tem că nu se vor descurca.
Întrebarea e pe buzele multora: ce fac seniorii, cei mai puțin prieteni cu tehnologia? E o grijă reală. Primăria promite că va organiza sesiuni de informare și instruire direct în cartiere, tocmai pentru a ajuta pe toată lumea să înțeleagă sistemul și pentru a se asigura că nimeni, indiferent de vârstă sau de abilități digitale, nu va fi lăsat în urmă.
Iașul vrea să depășească Clujul. O cursă pentru un oraș mai curat
Miza nu e doar modernizarea. Iașul intră practic într-o cursă cu celelalte mari orașe din țară. Administrația locală se uită la ce au reușit Cluj-Napoca (cu o rată de reciclare de 25%) și Timișoara (22%) și vrea să transforme Iașul într-un model de urmat.
Primarul Mihai Chirica vede proiectul ca fiind esențial pentru viitor. „Este o etapă importantă în modernizarea colectării selective, pentru un oraș mai curat și mai sănătos,” a declarat edilul. Acum, totul depinde de cât de repede se vor obișnui ieșenii și dacă sistemul își va atinge țintele, transformând o ambiție scumpă într-o realitate curată, vizibilă pe străzi.
