Descoperirea care schimbă medicina. Cum ajung bacteriile din stomac să controleze mintea
Un studiu medical recent arată pentru prima dată cum creierul detectează fizic bacteriile din sistemul digestiv. Anumiți neuroni reacționează direct la microorganismele din intestin și modifică instantaneu comportamentul organismului.
REZUMAT:
- Cercetătorii au descoperit mecanismul prin care neuronii simt moleculele chimice produse de bacteriile intestinale.
- Cuplurile care locuiesc împreună ajung să împartă până la 30% din bacteriile din aparatul digestiv.
- Descoperirea vizează direct pacienții cu afecțiuni neurologice severe, precum depresia sau boala Parkinson.
Cum comunică stomacul direct cu sistemul nervos
Cercetarea publicată în revista Current Biology a fost realizată pe viermele microscopic C. Elegans.
Acest organism este folosit frecvent în laboratoare tocmai pentru că are neuroni care simt direct bacteriile din aparatul digestiv. Și nu bacteriile în sine sunt văzute de creier. O anumită celulă nervoasă din intestin scanează și detectează moleculele pe care aceste microorganisme le eliberează sau le poartă pe suprafața lor. Dar neuronii nu reacționează la ADN, proteine sau zaharuri simple, ci exclusiv la un tip specific de zaharuri complexe de pe suprafața bacteriilor.
„Aceste molecule acționează ca un fel de etichetă chimică: unele semnale spun aceasta este hrană, altele semnalează pericol.”
Când neuronul recunoaște bacterii bune, viermele începe să mănânce mai mult. Se mișcă mai lent pentru a rămâne cât mai mult timp la sursa de hrană.
Însă reacția este complet opusă la detectarea bacteriilor periculoase. Organismul evită consumul și își schimbă imediat comportamentul pentru a se proteja. Mai mult, un compus produs de anumite bacterii toxice poate bloca complet reacția neuronilor, determinând organismul să evite acea sursă de hrană cu orice preț.
Impactul direct asupra sănătății oamenilor
Această descoperire ajută la explicarea unei idei tot mai dezbătute în lumea medicală. Bacteriile din intestin nu influențează doar digestia, ci pot afecta direct funcțiile creierului.
Pentru omul de rând, acest mecanism explică de ce sănătatea stomacului dictează starea de spirit și riscul de boli grave. Microbiomul intestinal a fost deja asociat clar cu afecțiuni severe, precum depresia sau boala Parkinson, deși mecanismele exacte nu erau bine înțelese până la acest studiu. Or, cercetătorii spun că aceleași tipuri de circuite biologice ar putea exista și la mamifere, inclusiv la oameni.
Pe termen lung, astfel de descoperiri vor ajuta la dezvoltarea de tratamente care influențează microbiomul pentru a regla mai bine funcția creierului, apetitul sau chiar anumite boli neurologice. Datele arată inclusiv că partenerii de cuplu care locuiesc împreună împart până la 30% din bacteriile intestinale.
