Bacteriile Vibrio se înmulțesc în Marea Neagră. Cum crește riscul de infecție pe litoralul României

Bacteriile din genul Vibrio, asociate unor infecții care pot distruge rapid țesuturile umane, se înmulțesc în Marea Neagră în condiții favorizate de schimbările climatice, iar riscul privește direct sezonul de baie de pe litoralul României. Problema nu vizează doar disconfort digestiv după contactul cu apa sau după consumul de fructe de mare contaminate, ci și forme severe care pot ajunge la terapie intensivă.

În practică, pericolul crește în sezonul cald, când Vibrio se dezvoltă în ape mai calde și cu salinitate scăzută, exact tipul de condiții în care această bacterie se multiplică mai ușor. Asta explică de ce vibrioza este descrisă ca o infecție sezonieră și de ce zone de îmbăiere frecventate din Europa, de la Marea Baltică și Marea Nordului până la Marea Neagră, au intrat în atenția autorităților sanitare.

Pentru turiști, miza este concretă. Infecția poate apărea fie prin înghițirea apei în timpul înotului, fie prin consumul de crustacee crude sau insuficient gătite, fie prin contactul apei cu o rană deschisă. Vibrioza nu se transmite de la persoană la persoană, dar poate evolua sever la oameni care au deja probleme de sănătate.

Cele mai expuse categorii sunt persoanele cu afecțiuni hepatice, hepatită, boli hepatice, cancer, diabet, HIV, cele care urmează terapii de suprimare a sistemului imunitar, dar și cei care iau medicamente pentru reducerea acidității gastrice. Riscul este mai mare și la persoanele cu consum excesiv de alcool sau droguri. Iar pentru ele, o simplă baie în mare, dacă există o tăietură pe piele, poate deveni o urgență medicală.

Europa raportează sute de cazuri anual, cu un vârf de 445 de îmbolnăviri în 2018

Datele disponibile pentru Europa arată câteva sute de cazuri de vibrioză anual, cu o creștere puternică la 445 de cazuri raportate în 2018. Raportarea exactă pentru România nu este precizată în informațiile publicate până acum, la fel cum nu au fost anunțate, în aceste date, măsuri concrete ale autorităților române privind monitorizarea pe litoral sau avertizări specifice pentru turiști.

Numai că avertismentele europene există deja. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a atras atenția încă de anul trecut că schimbarea climei modifică harta riscurilor sanitare din apele de coastă.

„Condițiile favorabile pentru bacteriile Vibrio deveneau tot mai frecvente în anumite părți ale Europei din cauza schimbărilor climatice.”

Potrivit Adevarul, această evoluție privește inclusiv statele riverane Mării Negre, între care România, Bulgaria, Turcia și Ucraina. Pentru litoralul românesc, miza nu este doar medicală. Orice avertizare sanitară legată de apa mării sau de consumul de produse marine poate lovi în plin sezonul turistic și poate aduce costuri suplimentare pentru sistemul sanitar.

Infecția începe cu simptome digestive și poate ataca sângele sau rănile

Există cel puțin o duzină de tipuri de Vibrio, iar cele mai frecvent implicate în îmbolnăviri la om sunt Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și Vibrio alginolyticus. Aceste bacterii folosesc o combinație de toxine și enzime care distrug țesuturile umane.

Forma obișnuită a bolii poate include diaree, crampe, greață, vărsături, febră și frisoane. Dar infecția poate merge mai departe. Dacă bacteria ajunge în sânge, semnele pot include tensiune arterială extrem de scăzută și apariția de vezicule în jurul leziunilor cutanate.

Și infecțiile rănilor au un tablou clar: roșeață, durere, umflare și răni care secretă lichid. În unele cazuri, infecția poate duce la fasciită necrozantă, adică moartea țesuturilor din jurul unei răni deschise. În forme rare provocate de Vibrio vulnificus, evoluția poate impune terapie intensivă sau amputarea unui membru.

Exemplul din Florida arată cum o infecție se poate agrava rapid

Un caz recent raportat în Statele Unite a readus bacteria în atenția publică. Joziah Thompson (17 ani) a fost internat după ce a înotat în apele de coastă din Florida, unde a contractat o infecție severă cu Vibrio vulnificus.

Exemplul american contează și prin severitate, nu doar prin caracterul izolat al cazului. În Statele Unite, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor estimează anual circa 80.000 de îmbolnăviri și 100 de decese cauzate de infecțiile cu Vibrio. Raportat la aceste date, decesele reprezintă o parte mică din totalul îmbolnăvirilor, dar pentru infecțiile cu Vibrio vulnificus gravitatea este mult mai mare: aproximativ 1 din 5 persoane moare în termen de două zile de la infectare.

Dar acest raport de 1 la 5 privește formele severe cu Vibrio vulnificus, nu toate episoadele de vibrioză. Aici este diferența care contează pentru public: majoritatea infecțiilor nu ajung la asemenea evoluții, însă persoanele vulnerabile și cei care ignoră o rană expusă la apă sărată intră într-o categorie de risc distinctă.

Ce măsuri de precauție sunt recomandate pe litoral

Recomandările specialiștilor sunt simple și au aplicare directă în sezonul de vacanță. Nu trebuie consumate crustacee crude sau insuficient gătite, iar înotul în ape salmastre sau sărate ar trebui evitat dacă există răni deschise.

Iar dacă apare o tăietură în timpul băii sau înainte de intrarea în apă, rana trebuie curățată și pansată imediat după ieșirea din mare. Acest pas contează tocmai pentru că infecția sanguină poate începe prin pătrunderea bacteriei prin piele.

Nu au fost anunțate deocamdată, în informațiile disponibile, date specifice despre numărul de cazuri din România, nici un sistem public detaliat de avertizare pentru turiștii de pe litoralul românesc. Faptul cert, la începutul sezonului cald, este că ECDC a legat explicit răspândirea acestor bacterii în Europa de schimbările climatice, iar Marea Neagră este inclusă între zonele unde condițiile favorabile devin mai frecvente.