Mesajul a fost prezentat de către Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui interimar pentru relația cu mediul de afaceri, la evenimentul organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București.
„Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de încredere, de echilibru și planificare strategică. Predictibilitatea, transparența și echitatea trebuie să fie piloni ai politicii fiscale, iar aceste principii se construiesc prin dialog și prin politici publice bazate pe dovezi”, se arată în mesaj.
În opinia lui Ilie Bolojan, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare și, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienței și al sustenabilității.
Astfel,„Studiul de față este un exemplu concret de analiză profesionistă, cu o abordare sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu. Îmi doresc ca procesul legislativ fiscal să se înscrie pe un făgaș firesc al parteneriatului și al dialogului constructiv. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este necesar ca, înainte de implementarea unor măsuri fiscale, să avem analize detaliate cu privire la impactul lor potențial, să ne asigurăm că nu creăm amenințări pentru economie și bariere în calea atragerii de noi investiții. Invit, așadar, experții din administrație, mediul academic și sectorul privat să accepte această invitație la un dialog sincer pentru găsirea de soluții eficiente”, a mai transmis Bolojan.
Impozitul minim pe cifra de afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget
Președintele interimar a evidențiat că, potrivit studiului, impozitul minim pe cifra de afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget, în timp ce doar din frauda de TVA, România pierde peste 9 miliarde de euro.
În plus, „Conform statisticilor Comisiei Europene, încă din 2015, România se află pe primul loc la decalajul încasărilor din TVA, cel mai mic deficit de TVA înregistrându-se în Olanda (0,2%), în timp ce țara noastră se află la 36,7%. Impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci și după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic și asupra competitivității pe termen lung.
Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern și eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală și de capacitatea de a acționa pe baza unor analize solide. România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu și lung, nu de măsuri de urgență adoptate pe moment”, a punctat Bolojan.
Succesul depinde de colaborarea noastră reală și de capacitatea de a acționa pe baza unor analize solide
El a reiterat importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporționalitate și capacitatea de a sprijini competitivitatea economică.
Aşadar, „Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, și nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiții mari sau cu cicluri economice lungi. Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor.
Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză și fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat și mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparența și colaborarea trebuie să fie primele cărămizi. Vă doresc mult succes în dezbateri și vă asigur că aveți în mine un susținător al politicilor publice bazate pe date, pe dialog și pe responsabilitate”, a evidențiat Bolojan în mesajul său.
Sursa – www.economica.net
