Imperiul de 200 mld. $ al lui Khamenei. Cum a sărăcit Iranul liderul ucis
Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, ucis în weekend, a construit un imperiu financiar global estimat la peste 200 de miliarde de dolari, în timp ce populația țării se confruntă cu o sărăcie extremă. Acum, după moartea sa, întrebarea centrală este cine va prelua controlul acestei averi colosale, scrie Antena 3.
În timp ce majoritatea iranienilor nu știu dacă vor avea mâncare, apă sau curent electric de la o zi la alta, averea familiei Khamenei a atins proporții uriașe, fiind evaluată între 100 și 200 de miliarde de dolari, potrivit ynetnews.com, citat de Antena 3. Prin comparație, suma este de peste două ori mai mare decât totalul estimat al exporturilor de petrol ale Iranului din 2025.
Cum a fost construit imperiul financiar
O mare parte din avere ar proveni din entități controlate de stat care supraveghează infrastructura, proprietățile și sectorul imobiliar. Fonduri asociate lui Khamenei ar fi fost păstrate în conturi bancare din țări precum Venezuela, Emiratele Arabe Unite, Siria, Franța, Marea Britanie și mai multe state africane.
Alte surse de venit ar fi inclus investiții de sute de milioane de dolari în aur și diamante, participații de control în companii de telecomunicații și petrol, dar și procente din vânzările de petrol ale Iranului. Au fost înființate și zeci de organizații care funcționau oficial ca entități caritabile. Deși acestea ofereau asistență văduvelor, orfanilor și investeau în infrastructură, companii legate indirect de Khamenei ar fi profitat de pe urma acestor activități.
Acuzațiile de confiscare sistematică a proprietăților
O componentă cheie a averii este legată de Setad, un conglomerat economic cunoscut oficial drept Execution of Imam Khomeini’s Order, care operează sub autoritatea directă a liderului suprem. Înființat inițial pentru a administra proprietățile abandonate, Setad este acuzat de critici că ar fi confiscat sistematic bunuri imobiliare.
De-a lungul anilor, au existat relatări conform cărora proprietăți ale minorităților și ale iranienilor din diaspora, considerate abandonate, au fost transferate către organizație. Criticii susțin că locuitorii care nu puteau dovedi imediat dreptul de proprietate riscau evacuarea, iar imobilele erau absorbite în portofoliul conglomeratului. Biroul lui Khamenei avea puterea de a confisca proprietăți și de a influența politica economică în favoarea entităților pe care le controla.
Imaginea publică vs. viața de lux
Public, Ali Khamenei se prezenta ca o persoană cu un stil de viață modest, amintind că a avut o copilărie simplă și o locuință de 60 de metri pătrați după căsătorie. Această imagine contrastează puternic cu acuzațiile că familia sa ar fi acumulat active precum avioane private, elicoptere, apartamente de lux, iahturi și o flotă de vehicule de înaltă clasă.
În ultimul deceniu, mai ales după protestele din 2022, s-a relatat că investițiile familiei au fost direcționate tot mai mult spre străinătate. Fondurile ar fi fost transferate prin intermediari și companii-paravan în bănci din țări precum Liechtenstein și Elveția. Au apărut și acuzații neverificate privind spălarea de bani, însă niciuna nu a fost confirmată independent.
„Generalul miliardar” și cartea preferată a liderului suprem
O investigație Reuters din 2013 a analizat amploarea deținerilor Setad. În același an, estimări iraniene indicau că peste 50% din populație suferea de malnutriție, inclusiv un procent ridicat de copii și sugari. Într-un context similar, Sadeq Mahsouli, un fost comandant al Gardienilor Revoluției poreclit „generalul miliardar”, a fost întrebat în parlament despre averea sa. El a răspuns că, „deși liderul suprem vorbea împotriva palatelor ostentative, nu a vorbit niciodată împotriva faptului de a locui într-unul.”
Cu ani în urmă, un jurnalist european care i-a realizat un portret lui Khamenei i-a descris stilul de viață modest. Întrebat despre cartea sa preferată, liderul suprem a răspuns fără ezitare: „Mizerabilii” de Victor Hugo.
Născut în 1939, Khamenei a devenit lider suprem în 1989, după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, an în care a vizitat și România. Mandatul său a fost marcat de confruntări cu mișcări reformiste și proteste de stradă. Acum, întrebările se concentrează asupra moștenitorilor averii și asupra viitorului acestor active în cazul în care regimul de la Teheran s-ar prăbuși.
